Persoanele cu handicap, tratate de stat la fel de neglijent precum bătrânii din azile. Țintele ratate de guvernanți

Persoanele cu handicap din România care sunt instituționalizate stau în continuare în centre rezidențiale supraaglomerate, în condiții sub standardele pe care chiar statul român le-a fixat încă din 2018. Deschiderea de noi centre și asigurarea de servicii care să permită dezinstituționalizarea a fost considerabil întârziat, acest lucru fiind recunoscut chiar de către Ministerul Muncii într-un document oficial.

Alternative de îngrijire pentru persoanele cu handicap

OUG 69/2018 prevedea reorganizarea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap astfel încât niciunul dintre acestea să nu aibă mai mult de 50 de locuri, indiferent dacă sunt de stat sau private. Pentru a compensa efectele acestor limitări, trebuiau înființate alte centre rezidențiale, cu capacitate mai redusă sau, acolo unde era posibil, dezinstituționalizarea acestor persoane. În esență, ar fi fost un proces similar desființării orfelinatelor și trimiterea copiilor în familii de plasament sau centre familiale de mici dimensiuni.

Măsura era gândită să crească calitatea îngrijirii din aceste centre, alături de dezinstituționalizarea și dezvoltarea de măsuri alternative în comunitate prin servicii de tip locuințe protejate și servicii de zi (centre de zi, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, servicii de asistență și suport, centre respiro/centre de criză, servicii de îngrijire la domiciliu, echipe mobile de servicii).

Pentru finalizarea procesului, Guvernul a demarat două programe distincte: „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” și „Înfiinţarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi”. După ce le-a aprobat, Guvernul nu a mai asigurat fondurile necesare și a lăsat o mare parte din povară pe umerii consiliilor județene

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Planurile de restructurare trebuiau aplicate în perioada 2019-2021, astfel că, din 2022, în cazul în care consiliile județene nu reușeau să le finalizeze, acestea nu mai primeau bani de la stat pentru centrele cu peste 50 de pacienți, trebuind să le finanțeze exclusiv din fonduri proprii. Numai că planul nu a fost implementat astfel că s-a acordat o păsuire de încă doi ani, până pe 31 decembrie 2023.

Investiții nefinalizate la timp

Prin cele două programe au fost demarate 57 de obiective de investiții, dintre care doar două sunt finalizate, alte șapte sunt în curs de finalizare, iar 54% sunt în risc major de întârziere întrucât nu a contracte de lucrări semnate. De altfel, era și imposibil ca progresele să fie mai mari întrucât în programul multianual de finanțare 26% din suma necesară ar urma să fie alocată în anul 2024.

O alternativă la finațarea prin bugetul de stat și din bugetele locale este reprezentată de fondurile europene, însă nici aici lucrurile nu s-au mișcat cu mult mai repede. „Prin POR (Programul Operațional Regional – n.red.) sunt finanțate un număr de 21 proiecte privind servicii pentru persoane adulte cu dizabilităţi, din care sunt finalizate numai 4, celelalte urmând a fi finalizate până la sfârșitul anului, dar trebuie acreditate/licentiate, activitate care nu se poate realiza până la 31.12.2023. Mai mult, după finalizarea proiectelor, realizarea lucrărilor, a dotărilor și a angajării de personal, acreditarea/licențierea fiecărui centru, nu se pot realiza până la 31 decembrie 2023”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

În aceste condiții, proiectul de ordonanță propune o nouă amânare privind finalizarea programului, până la 1 ianuarie 2025. În cazul în care consiliile județene sau locale nu termină procesul, nu vor mai primi finanțare de la stat pentru centrele rezidențiale cu mai mult de 50 de locuri, persoanele cu handicap din acestea urmând să fie îngrijite doar cu banii alocați de administrațiile locale.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Persoanele cu handicap au tras ponoasele amânărilor repetate, însă tot ele ar fi fost sever afectate dacă statul s-ar fi cramponat de data de 31 decembrie 2023 pentru a forța dezinstituționalizarea lor, înainte ca alte centre sau servicii alternative să poată fi asigurate. „Grăbirea procesului de dezinstituționalizare poate provoca tulburări comportamentale în rândul persoanelor cu dizabilități prin acordarea de servicii neadecvate, care nu se potrivesc întocmai nevoilor individuale fără a asigura cadrul pentru exercitarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv la viață independentă și integrare în comunitate, la respectarea demnității și la nediscriminare, cu consecințe negative grave”, argumentează Ministerul Muncii.