Ce urmăresc liberalii prin asimilarea PMP și ALDE! Cât de puternice sunt cele două formațiuni în teritoriu

Partidul Național Liberal a fost marele învingător al alegerilor europarlamentare și a devenit favorit în preferințele publicului. Mai mult decât atât, la nici 24 de ore distanță, Klaus Iohannis solicita pedepse dure pentru politicienii cu probleme de Justiție și Liviu Dragnea ajungea în spatele gratiilor.

Doar că, din acel moment, liberalii n-au mai știut să gestioneze succesul și au luat-o în jos, deși au pus mâna în scurt timp și pe guvernare. Bâlbâielile din timpul pandemiei de coronavirus, deciziile eronate, conflictele interne, gafele și scandalul cu USR i-au tras în jos pe oamenii lui Florin Cîțu.

Ce urmăresc liberalii prin asimilarea PMP și a celor de la ALDE!

Alegeri locale în două tururi, desființarea pensiilor speciale, reducerea aparatului bugetar și a birocrației, toate au fost uitate de liberali, în ciuda faptului că în campania electorală aceștia au bătut monedă serioasă în jurul lor.

Coaliția cu PSD i-a scos din sărite pe votanții de dreapta care s-au simțit înșelați, drept pentru care în ultimele sondaje de opinie Partidul Național Liberal era într-un picaj total. Acesta a fost momentul în care liderii formațiunii au înțeles că este nevoie de o redresare măcar în teritoriu.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Așa au început negocierile cu două formațiuni considerate adversare directe în urmă cu doar câțiva ani. Vorbim despre ALDE și PMP, partide în care se regăseau și Călin Popescu Tăriceanu sau Traian Băsescu.

Liberalii spun că nu vor să facă altceva decât să pregătească și să construiască un pol al dreptei în perspectiva alegerilor parlamentare din 2024, alegeri în care PSD se află deja în pole position. Culmea, deși discutăm despre trei grupări abia s-ar forma un flanc politic cu un scor în jurul a 20%.

De altfel, acesta pare a fi țelul principal al fuziunii, dar în spate lui se mai ascund câteva contre politice. Și toate au trimitere directă către o luptă pe funcții

Cum îi ține Marcel Ciolacu în joc de glezne pe liberali

Greu de anticipat după condamnarea lui Liviu Dragnea, însă Partidul Social Democrat a reușit să se ridice din corzi, acolo unde a părut că stă cuminte inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale. Îndepărtarea Vioricăi Dăncilă a însemnat ascensiunea lui Marcel Ciolacu.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Noul lider al partidului a prins și un culoar favorabil și n-a avut prea multe de făcut decât să aștepte greșelile liberalilor făcute pe timp de pandemie. PSD a început să urce în sondaje încet, dar sigur și analiștii politici susțin că nici n-ar mai avea nevoie de vreun ajutor.

Doar că, Marcel Ciolacu a intrat și el pe firul fuziunii cu PMP și ALDE și pune presiune constant pe liderii PNL care se văd nevoiți să miște pe acest front, unul pe care nu toată lumea și-l dorește cu adevărat. Mai ales că, o eventuală fuziune, ar însemna și alte mâini întinse la actuala împărțeală.

Una pe care Marcel Ciolacu și-a asigurat-o din plin după ce a pus mâna pe ministere importante și i-a lăsat pe liberali să se lupte cu ultimele valuri ale pandemiei de coronavirus.

Ce ar câștiga PNL din alipirea celor două grupări

În cazul în care se ajunge la o înțelegere, Partidul Național Liberal s-ar trezi peste noapte cu alți 65 de primari în teritoriu. Nu vorbim despre orașe importante sau mai mici, ci, mai degrabă despre sate și comune.

Se adaugă și alți aproape trei mii de de consilieri locali şi judeţeni, dar și un câștig de peste 70 de mii de euro lunar. Banii aceștia intră acum în buzunarele PMP sub formă de subvenție. De la ALDE, liberalii nu vor lua nimic, pentru că formațiunea nu primește bani de la stat.

Dacă fuziunea se realizează, Partidul Național Liberal ar ajunge undeva la aproape 1300 de primari în întreaga țară, ceea ce i-ar plasa pe locul 2, atenție, la nici 100 de edili în spatele social democraților.

De remarcat că până în 2024, primarii nu pot migra oficial de la un partid la altul. Dacă ar opta pentru o asemenea mișcare, aceștia și-ar pierde mandatul, singura soluţie fiind fuziunea.

Nici politic nu pare a fi foarte mare câștigul, în condițiile în care PMP se află undeva la 4%, în timp ce ALDE stă chiar mai rău și a ajuns la 2%.

Ce sunt dispuși liberalii să cedeze la negocieri

Tocmai pe aceste cifre se bazează și reprezentanții Partidului Național Liberal în negocierile purtate până în acest moment cu PMP. Oamenii lui Cîțu vor să dea o funcţie de vicepreşedinte la nivel naţional, una pe care cel mai probabil o va ocupa Cristian Diaconescu şi mici posturi prin organigramă.

Prea puțin, dacă ne raportăm la postarea președintelui PMP care a anunțat că formațiunea pe care o conduce are o şansă reală ca prin unitate şi păstrarea unei coloane vertebrale să devină o alternativă viabilă pentru electoratul de dreapta, dar și că are strategia sa proprie, nu copiază acţiunile altor partide și nu face alianţe de frică sau parteneriate conjuncturale în funcţie de cum bate vântul guvernării.

Adevărul stă undeva în spatele organigramei PNL, acolo unde s-ar afla pe lângă cei patru prim-vicepreşedinţi, nu mai puţin de 25 vicepreşedinţi, opt împărțiți pe regiuni şi 17 pe domenii. Ceea ce l-ar duce pe Cristian Diaconescu într-o poziție îndepărtată de funcțiile care decid cu adevărat.

”Partidul Mişcarea Populară, prin deciziile structurilor colective statutare, a decis conturarea unei colaborări cu PNL pe proiecte concrete, dar PNL nu doreşte altceva decât desfiinţarea PMP pentru a-şi face loc în mod fraudulos pe dreapta eşicherului politic de la Bucureşti”, au mai transmis cei de la PMP pe pagina de Facebook a partidului.

ALDE, pionul cel mai mic de pe tablă

Fuziunea cu ALDE aproape că ar trece la „și altele” pentru PNL, în condițiile în care formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu numără doar 15 primari şi 876 de consilieri locali şi judeţeni. Fără bani de la stat, filialele dispar constant și oamenii se împrăștie care încotro.

De altfel, FANATIK a scris AICI despre problemele pe care le are fostul premier. Profitând că acesta nu se mai află la adăpostul imunității parlamentare, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva sa pentru luare de mită în dosarul Microsoft.

Tăriceanu este acuzat că ar fi primit 800.000 de dolari în perioada 2007-2008, bani pe care i-a folosit pentru finanțarea campaniei electorale a PNL.

A urmat un eșec electoral pentru ALDE, dar și o catastrofă financiară. La începutul anului trecut, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat rambursarea a 3,9 milioane lei din cei 6,7 milioane ceruți pentru acoperirea cheltuielilor din campania de la localele din 2020.

O eventuală fuziune ar părea mai degrabă ca o mână întinsă pentru cei din ALDE care nu ezită să joace însă la două capete. Social democrații dau și ei târcoale și încearcă să-i ademenească pe cei rămași în joc.