Alegerile din Spania, calcule și joc dublu. Pentru cine candidează românii?

După alegerile din Spania, Partidul Popular a obținut  cel puțin 136 de mandate parlamentare, ceea ce reprezintă mult sub pragul necesar formării majorității. Pe locul secund s-au clasat socialiștii premierului Pedro Sanchez (122 de mandate), urmați de partidul de extremă dreaptă Vox (33 de mandate). Comunitatea românească, cea mai importantă din Spania, conform diasporamadrid.com, respiră liniștită în ciuda rezistenței stângii, iar motivele sunt explicate de politologul Cristian Pîrvulescu.

Politologul Cristian Pîrvulescu: „Românii nu sunt simpatizanții socialiștilor, dar mulți compatrioți au candidat pe listele acestora”

Statisticile oficiale numărau, la finalul anului 2021, circa 1.100.000 de români, rezidenți în Spania, dintre care mulți au dublă cetățenie. Compatrioții noștri se află și acum pe locul 1, urmați de marocani, iar acest fenomen este luat în calcul atât de oficialitățile iberice, cât și de comentatori, mai ales că vederile politice ale românilor nu coincid cu rezultatele scrutinului de duminică. Există, însă, surprize, dar, potrivit estimărilor, viața comunității românești nu va fi marcată de modificări. Totul începe, însă, cu un paradox de ordin politic…

„Românii nu sunt foarte mari simpatizanți ai socialiștilor și cu atât mai mult ai curentului de stânga. Pe de altă parte, totuși, am observat cu surprindere pe listele candidaților pentru alegerile locale foarte mulți români care erau promovați în diferite locuri, inclusiv dacă ne referim la Partidul Socialist”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, politologul Cristian Pîrvulescu.

Trebuie menționat faptul că după partidul de extremă dreaptă Vox, care s-a clasat pe locul 3, obținând 33 de mandate, cu 19 mai puține decât la precedentele alegeri, în „clasament” urmează coaliția stângii radicale, Sumar, condusă de Yolanda Díaz, actualul ministru al muncii, care a cules roade aproape nesperate, mai exact 31 de mandate, conform rezultatelor parțiale. Și referitor la acest fenomen, românii nu ezită să-și exprime punctul de vedere radical.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Sumar, așa cum este numită acum această formațiune politică de extremă stânga, este total nesimpatizată de români, deși se plasează în favoarea imigrației. Însă adevărata problemă este reprezentată de valorile pe care românii, veniți mai ales din zona rurală, le promovează”, a continuat comentatorul politic.

Discursuri mioritice apropiate de doctrina partidului Vox, de extremă dreaptă

Mai mult, românii nu s-au sfiit să riște, grație părerilor politice care converg mai mult cu dreapta naționalistă, deși au fost primiți în Spania ca imigranți. Situația nu datează de acum, iar compatrioții noștri au știut să se descurce, în ciuda faptului că politicile anti-imigraționiste nu au ocolit Regatul din Peninsula Iberică.

„Îmi amintesc foarte bine că, în timpul pandemiei, atunci când la guvernare se afla același Pedro Sanchez, comentariile unor români, inclusiv ale unor foști fotbaliști, frizau discursul de dreapta al partidului Vox. De multe ori, din punct de vedere valoric, în cazul în care ar vota, românii s-ar afla în zona respectivă, adică de dreapta”, este de părere intervievatul nostru, care a punctat:

„Cu toate acestea, trebuie spus că politicile anti-imigraționiste s-ar fi putut întoarce împotriva lor, însă liderul partidului de extremă dreaptă Vox, Santiago Abascal, spunea imediat după începutul războiului din Ucraina că imigranții ucraineni sunt de preferat celor care provin din lumea musulmană, asta și datorită faptului că spaniolii cu acest tip de doctrină au, în general, o obsesie anti-musulmană”. 

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„În concluzie, românii nu au probleme cu niciuna dintre aceste formațiuni politice. S-au integrat relativ bine în societatea spaniolă și, în general, sunt acceptați de toată lumea”, este opinia lui Cristian Pîrvulescu, în privința situației comunității românești din Spania.

Premierul Pedro Sanchez, față în față cu „Guvernul Frankenstein”

Revenind, însă, la alegerile recente, care monopolizează atenția opiniei publice internaționale, Cristian Pîrvulescu susține că, „în realitate, vorbim despre o surprinzătoare victorie a stângii spaniole, pentru că, dincolo de rezultate, scorul obținut de Partidul Muncitoresc Spaniol a fost semnificativ mai bun. Rezultatul obținut de Partidul Popular Spaniol a fost mult mai slab, iar partidul de extremă dreaptă Vox a înregistrat o pierdere de 19 mandate, astfel că este obligat să intre în defensivă. Noua formațiune politică de extremă stângă a obținut 31 de mandate, așadar situația este apropiată de cea anterioară alegerilor”.

„Matematica” stabilirii noii majorități este, de fapt, cheia problemei. Premierul Pedro Sanchez, care are toate șansele să rămână în funcție, nu este străin de asemenea situații, ba, mai mult, în cazul în care ar beneficia și de sprijinul partidelor regionale, s-ar putea trezi în fruntea unui „Guvern Frankenstein”, cel puțin în opinia ziariștilor de la abc.es. De asemenea, nu este exlus un Executiv minoritar, format din Partidul Popular și Vox, astfel că apar o mulțime de calcule.

Spre exemplu, analistul politic iberic Iago Moreno a declarat pentru BBC că este posibilă inclusiv varianta organizării unui nou scrutin, în condițiile în care negocierile ar putea dura, după unele estimări, chiar mai multe săptămâni. „Ne-am putea confrunta cu alegeri chiar și de Crăciun”, a precizat sursa citată, care, însă, a mizat și pe ieșirea din joc a formațiunii radicale catalane Junts, care ar putea vota în sprijinul premierului Pedro Sanchez.

„Evident, Partidul Popular a câștigat mai multe mandate, însă, în măsura în care respectiva formațiune ar fi obligată să încheie o alianță cu Voxul, nu ar avea majoritate absolută și nu poate primi sprijin din partea partidelor regionaliste. Dar această situație denotă suportul pe care premierul Pedro Sanchez l-a pierdut în timp. Din 2018 încoace, de când se află la guvernare, Pedro Sanchez nu s-a bucurat nicio clipă de majoritate. Întotdeauna s-a bazat pe o alianță cu Podemosul (n.r partid politic populist cu orientare stângistă) și cu regionaliștii”, a evidențiat Cristian Pîrvulescu.

Partidul Popular și miza pe curentul „post-franchist”

Analistul politic a dorit să menționeze că, „într-adevăr, am asistat la un rezultat surprinzător. De altfel, liderul Vox a făcut o declarație în cadrul căreia a felicitat Partidul Popular pentru victorie, dar nu a uitat să afirme că Pedro Sanchez va continua să fie „un președinte de guvern – așa cum sună titulatura oficială în Spania – cu sprijinul teroriștilor”. Asta pentru că Vox cataloghează partidele regionaliste drept teroriste…”.

Altfel spus, Partidul Popular nu va beneficia de majoritate doar cu ajutorul partidelor regionaliste, în timp ce Vox duce o politică clară îndreptată împotriva acestor formațiuni politice și mai ales a tendințelor autonomiste. Contextul european în care se desfășoară evenimentele din Spania nu trebuie în niciun caz neglijat:

„Aici apare un lucru interesant. Noul președinte al Partidului Popular a mizat pe așa-zisul sentiment de dreapta, să-i spunem „post-franchist” (n.r apărut în urma ideilor lui Francisco Franco, fost general, om politic și dictator al Spaniei, în perioada 1939 – 1975), ca să folosim o formulă de tipul celei utilizate în Italia cu privire la Meloni (n.r „post-fascist”), dar, în realitate, spaniolii nu sunt atât de „franchiști” pe cât se credeau”.

„Ca dovadă, prezența la vot a fost foarte mare, de 71 – 72%, așadar mai ridicată decât la alegerile precedente. Trebuie menționat că scrutinul s-a desfășurat în plină vară, iar 2,5 milioane de spanioli au votat prin corespondență”, a adăugat comentatorul politic.

Socialismul european supraviețuiește, dar nu prinde aripi

În fine, declarațiile spumoase nu s-au lăsat așteptate, iar dacă premierul Sanchez a salutat „eșecul blocului de dreapta”, Yolanda Díaz a afirmat că, „de aici înainte, oamenii care au fost îngrijorați vor dormi mai liniștiți”. Cristian Pîrvulescu a comentat și acest aspect:

„Într-adevăr, Partidul Socialist Spaniol a obținut două mandate în plus. Dar nu se poate afirma că socialismul prinde avânt în Europa, ci doar că se descurcă. Supraviețuiește… Acest curent întâmpină probleme în Germania, iar în Suedia și în Finlanda, socialiștii au trecut în opoziție. Anul trecut, în Suedia, Partidul Socialist a înregistrat cel mai bun scor, îmbunătățindu-și cifra din alegerile precedente, dar a fost nevoit să intre în opoziție, deoarece nu beneficia de suficient sprijin în Parlament, chiar și în condițiile în care în această țară nu există vot de încredere”.

„În Finlanda, trei partide s-au aflat la o relativă egalitate, iar Partidul Conservator s-a aliat cu Adevărații Finlandezi (n.r un partid cu orientare populistă și eurosceptică). Despre Franța și despre Italia, unde discutăm despre degringoladă, nu mai avem ce comenta…”, și-a încheiat comparația și, totodată, expunerea, Cristian Pîrvulescu.