News

Povestea impresionantă a buzoiencei de 107 ani care gătește şi ar săpa în grădină. „Am crezut în Dumnezeu“

21.03.2021 | 09:43
Povestea impresionanta a buzoiencei de 107 ani care gateste si ar sapa in gradina Am crezut in Dumnezeu
ADVERTISEMENT

Povestea impresionantă a buzoiencei de 107 ani care gătește şi ar săpa în grădină a uimit pe toată lumea. Femeia trăiește în satul Cârlomăneşti și spune că nu a suferit niciodată de vreo boală chinuitoare. Mai mult de atât, Angela Dragna transmite că nu-i e teamă nici măcar de pandemia de coronavirus. 

Este născută la 15 februarie 1914 și, în mod evident, a fost de-a lungul timpului martor al tuturor celor întâmplate în secolul trecut. Vorbim despre două războaie mondiale, dar și schimbări de regimuri care au transformat din temelii țara.

ADVERTISEMENT

Ruinele unei cetăţii dacice se află în imediata apropiere a casei sale, o gospodărie în care a crescut, s-a căsătorit şi a născut nu mai puţin de patru copii. Din păcate, una dintre fetiţe este acum înger.

Povestea impresionantă a buzoiencei de 107 ani

Interesant este că, dacă ar exista o reţetă a longevităţii, femeia recunoaşte că cele două ingrediente principale sunt munca şi credinţa în Dumnezeu.

ADVERTISEMENT

De altfel, ca să-şi întreţină familie a fost nevoită să muncească de tânără. A mers pe jos, zi de zi, distanţa dintre Verneşti şi Buzău, acolo unde vindea fructe culese, sau cumpărate de la consăteni.

”Luam fructe de pe unde găseam. Aveam două târnişoare, puneam în cobiliţă ce cumpăram, mă duceam la piaţă şi le vindeam. După aceea, cumpăram din piaţă ce-mi trebuia să mănânc. Mă duceam la hala de carne, mai luam şi de acolo ce puteam. La Bazar era pescărie; şi de acolo luam câte ceva”, a spus bătrâna pentru adevărul.ro

ADVERTISEMENT

Dacă ar fi să vorbească despre mâncare, femeia spune că mesele sale sunt normale. Mănâncă fasole, cartofi, carne, orez, aproape orice. Culmea, îi plac mult şi dulciurile, singura bucurie pe care vârsta i-o mai permite.

Bătrâna își aduce aminte cu lacrimi în ochi de războaie, dar și de schimbările petrecute în țară și greutățile pe care le-a întâmpinat.

ADVERTISEMENT

”Pe jos mă duceam, pe jos mă întorceam. Mă duceam cu cobiliţa în spate, prin pietre, prin bolovani, şi desculţă. Căruţele mergeau pe drum şi pe lângă porumb. Pe marginea câmpului, era cărare şi pe acolo mergeam. Nu vedeam încălţăminte pe picioare. Tălpile mele erau bătute de bolovani şi de pietre”, îşi aminteşte femeia de 107 ani.

Bărbatul a plecat la Dumnezeu acum 30 de ani și ea a rămas alături de o fată și de ginere. Face focul în continuare, iese afară singură şi uneori îşi pregăteşte chiar și mâncarea. Spune că, dacă ar mai ajuta-o picioarele, ar săpa în gradină, dar, câteodată, bătrâneţea îi cam dă bătăi de cap

ADVERTISEMENT
Tags: