Prezidențiabilii anului 2024. Care sunt cei mai probabili candidați ai partidelor pentru Cotroceni

La finele anului viitor, Klaus Iohannis își va fi terminat cel de-al doilea mandat de șef al statului, astfel că la Crăciunul viitor românii vor avea un alt președinte. Deși până acum principalele partide au evitat să anunțe în mod oficial candidații pentru prima funcție în stat, este probabil ca unii lideri de partide să se regăsească pe buletinele de vot de la alegerile prezidențiale. Nu este exclusă însă nici apariția unor candidați surpriză, cum a fost cazul și la alte alegeri prezidențiale.

Un pariu riscant pentru șeful PSD

Social-democrații au avut întotdeauna drept candidat pentru funcția de președinte pe șeful partidului, astfel că Marcel Ciolacu pare candidatul cel mai probabil al PSD. Însă o altă tradiție a social-democraților este că perdantul este înlăturat fără milă de la conducerea partidului. Doar Ion Iliescu a fost cruțat în 1996, după ce a pierdut alegerile în fața lui Emil Constantinescu. Victor Ponta a reușit să amâne acest deznodământ excluzându-i preventiv din partid pe Mircea Geoană și Marian Vanghelie.

În aceste condiții, nu este surprinzător că Ciolacu nu pare foarte nerăbdător să se arunce în cursă. În luna martie, evoca posibilitatea unei alianțe electorale cu PNL, cu un tandem de candidați: un social-democrat pentru președinție, un liberal pentru funcția de prim-ministru. Însă liberalii nu au fost dispuși să renunțe la funcția de președinte astfel că discuțiile liderilor celor două partide nu au dus la nici un rezultat concret.

Ulterior, Ciolacu a evocat posibilitatea unui candidat care să provină din afara partidului, deși este greu de spus cât de serioasă este această posibilitate, mai ales că premierul nu a exclus până acum candidatura sa. „Pentru viitorul candidat putem să acceptăm chiar și o personalitate din afara partidului PSD. Peste tot în lume, marii intelectuali, marii artiști au fost social-democrați, oameni de stânga. Trebuie să revenim la aceste valori”, spunea liderul PSD, în luna octombrie, la Antena 3.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Printre posibilii candidați, Marcel Ciolacu l-a pomenit chiar pe președintele Academiei, istoricul Ioan Aurel Pop. „E o încântare să vorbești cu el. E om de stânga care gândește complet”, a spus Ciolacu. Însă gradul de probabilitate al acestei variante este redus din moment ce chiar președintele PSD a recunoscut că nici măcar nu a evocat posibilitatea candidaturii în discuția cu Pop.

Candidatura lui Ciucă semi-oficializată

Candidatul PNL pare ca și desemnat, fiind vorba de președintele partidului, Nicolae Ciucă. Deși nu există încă o decizie oficială, o serie lungă de liberali proeminenți l-au nominalizat pe Ciucă drept cel mai probabil candidat al partidului. „Îl avem pe Nicolae Ciucă, un om care toată viaţa lui a servit România şi alţi preşedinţi de partid despre care nu ştim nimic, despre un George Simion care n-a muncit în viaţa lui şi nu a avut carte de muncă, despre un domnul Ciolacu care are şi el nişte goluri în CV”, spunea Dan Motreanu, la începutul acestei luni.

La același eveniment de la Slatina la care a participat Motreanu, a fost prezent și Ciucă ce a făcut o declarație aproape explicită privind intențiile sale pentru anul electoral 2024. „Nu poţi să ceri unui partid să vină să câştige alegerile şi preşedintele partidului să se dea la o parte”, a spus fostul prim-ministru.

Însă există o mare necunoscută pentru viitorul politic al lui Ciucă, anume rezultatele de la alegerile europarlamentare de la anul. Alegerile pentru PE din 2014 au reprezentat sfârșitul carierei politice pentru Crin Antonescu, deși acesta era de mai mulți ani candidatul dat ca cert al PNL. Însă scorul slab obținut de liberali, l-au forțat pe Antonescu să demisioneze de la șefia partidului și apoi să piardă desemnarea pentru prezidențiale în favoarea lui Iohannis.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Iar asta în condițiile în care controlul lui Antonescu asupra partidului era mult mai puternic decât cel exercitat de Ciucă. În plus, liberalii nu stau prea mult pe gânduri când este vorba să se debaraseze de un lider care-i încurcă. După o competiție internă feroce între taberele Orban și Cîțu la Congresul din septembrie 2021, Cîțu a stat în funcția de președinte al partidului doar 6 luni, fiind înlăturat printr-un puci organizat chiar de către cei care l-au ajutat să câștige la Congres. Este greu de presupus că un eventual eșec major la europarlamentare aceeași oameni îi vor mai fi loiali lui Ciucă, dacă vor identifica un alt liberal ce ar putea avea șanse la prezidențiale.

Lista lungă de candidați ai AUR

George Simion pare că ține strâns frâiele AUR, însă nici el nu pare 100% dispus să-și asume candidatura. Pe 23 iulie, Simion afirma că, în afara de el, sunt mai mulți potențiali candidați, atât din partid, cât și din afara lui, care ar putea să aibă susținerea AUR la scrutinul prezidențial: Claudiu Târziu, Cristian Terheş, Gheorghe Piperea, Ioan Aurel Pop, Mircea Diaconu, Andrei Marga.

„Candidatul AUR pentru alegerile prezidenţiale va fi anunţat imediat după ce se termină alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 pentru a vedea dacă avem sprijinul populaţiei pentru a da viitorul preşedinte al României. Nu vrem să fim o unealtă în mâna PSD-ului care să se folosească de noi doar pentru a repeta scenariul Iliescu-Vadim din 2000. Cred că de data asta românii nu îl vor mai vota pe Iliescu. Cred că românii s-au trezit”, spunea Simion.

Tot cu acea ocazie, liderul AUR afirma că viitorul candidat va fi desemnat și în funcție de adversarii pe care-i avea în campania electorală. Deocamdată, este greu de anticipat care va fi decizia finală. O candidatură a lui Simion ar putea să mobilizeze la urne electoratul conservator-naționalist, însă o personalitate din afara partidului ar face posibilă și obținerea altor segmente de electorat decât votanții AUR.

Problemele opoziției de dreapta

Un grad mare de incertitudine este legat de partidele de dreapta din opoziție, anume USR, PMP și Forța Dreptei. Cele trei partide se află de luni bune în tratative pentru formarea unei alianțe electorale pentru anul 2024. Deocamdată nu se știe în ce măsură aceasta va fi formalizată înainte de alegerile europarlamentare. Dacă vor candida separat la scrutinul pentru Parlamentul European, se va ști clar care este raportul de forțe dintre ele și, implicit, care dintre ele este mai îndreptățit să dea candidatul alianței la prezidențiale.

Din punctul de vedere al ponderii în Parlament, USR este de departe partidul cel mai puternic dintre cele trei, însă președintele Cătălin Drulă nu a vorbit până acum despre o eventuală candidatură a sa. Ludovic Orban spunea că nu s-ar da în lături de la o candidatură pentru funcția supremă, dar pe atunci era liderul PNL, nu al unui partiduleț cotat sub pragul electoral.

O vreme s-a speculat că primarul din Câmpulung, Elena Lasconi, ar putea să fie candidatul USR și, implicit, al alianței celor trei  formațiuni. Însă Lasconi a fost dezavuată de propriul partid și scoasă de pe lista pentru europarlamentare în urma declarațiilor legate de faptul că a votat DA la referendumul pentru familie. Ironia face ca aceste declarații socotite inacceptabile în USR să fi fost pe placul celor din PMP și Forța Dreptei, cu viziuni în mod evident mai conservatoare.

Șoșoacă – o candidatură certă, Kelemen renunță

Dacă printre posibilii candidați este unul cert acela este senatorul Diana Șoșoacă. Practic, este singura personalitate cunoscută din partidul pe care-l conduce, SOS România. De asemenea, un sondaj INSCOP publicat la începutul lunii o cota pe Șoșoacă cu 19,1% din intențiile de vot, peste Simion și Ciucă, fiind depășită doar de Marcel Ciolacu. Senatoarea nici nu și-a ascuns intenția de a candida, invocând chiar presupuse sondaje trimestriale făcute de SRI, după care ar fi pe primul loc.

O altă certitudine este că UDMR va avea un nou candidat. Deși Uniunea nu are nici măcar șanse teoretice de a câștiga funcția prezidențială, cei de la UDMR au prezentat la fiecare scrutin un candidat ca o modalitate de a-și ține electoratul mobilizat. După ce a reprezentat UDMR la alegerile prezidențiale din 2009, 2014 și 2019, Kelemen Hunor a anunțat încă din ianuarie 2023 că nu va candida și a patra oară.

„Eu sigur nu, eu am candidat de trei ori, am încercat, eu ştiam şi când am candidat că nu am nicio şansă, am făcut-o pentru că ăsta era jocul politic, trebuia să o fac şi e bine că am făcut-o”, spunea Kelemen Hunor. Este totuși interesant cine va reprezenta UDMR întrucât ar putea fi un indiciu asupra succesiunii la conducerea formațiunii. Fostul președinte Marko Bela l-a „antrenat” câțiva ani pe Kelemen să preia șefia Uniunii, iar unul dintre pașii preliminari a fost desemnarea acestuia la alegerile din 2009, cu toate că liderul UDMR încă era Marko.

Mircea Geoană se decide în iulie

Una dintre marile necunoscute ale prezidențialelor din 2024 este dacă Mircea Geoană va apărea pe lista de candidați și mai ales în ce postură: independent sau susținut de PSD? Geoană a tatonat terenul de mai multe luni privind o posibilă candidatură, iar acum este în stadiul în care nu neagă că s-ar gândi la această eventualitate. „Nu m-am hotărât încă”, a spus secretarul general adjunct al NATO la recenta lansare a cărții sale. El a precizat că decizia finală o va lua după summit-ul NATO de la Washington, care va acea loc în luna iulie.

Fostul ministru de Externe stă bine în sondaje, ultimul sondaj INSCOP cotându-l pe primul loc, cu 26,2% din intenția de vot. Procentajul era pentru situația în care Geoană ar candida din postura de independent, deși există și varianta unei susțineri a PSD. Geoană ar putea invoca sondajele pentru a-i convinge pe social-democrați că au șanse mai mari cu el candidat să obțină funcția de președinte, însă deocamdată niciunul dintre liderii proeminenți ai partidului nu s-a pronunțat în favoarea sa.

În schimb, au existat reacții ostile venite din PSD. „Eu cred că un independent nu poate să câştige alegerile în România pentru că ai nevoie de sprijinul unui partid pentru a fi propulsat, pentru a sprijini un set de valori. Mircea Geoană poate să sprijine un set de valori, dar a mai avut această ocazie”, a comentat senatorul PSD Robert Cazanciuc, la Prima TV.

Mai recent, pe 12 decembrie, chiar președintele PSD Marcel Ciolacu a comentat speculațiile legate de o eventuală susținere a partidului pentru secretarul general adjunct al NATO, iar declarația nu este una încurajatoare pentru Geoană. „Dânsul are experienţă de preşedinte, a mai fost câteva ore! Cu asta am încheiat”, a spus Ciolacu.

Cert este că, în lipsa unei înțelegeri între Geoană și PSD, o candidatură ca independent a acestuia complică calculele pentru toți protagoniștii jocului politic, mai ales pentru PSD, care se va trezi cu un rival chiar pe segmentul de stânga al electoratului.