Război în Ucraina, ziua 107. Forțele ucrainene cer arme Occidentului, subliniind că bătălia se duce acum cu artileria

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Serbiei să se alăture sancţiunilor occidentale impuse Rusiei.

“Noi ne aşteptăm ca aceste sancţiuni să fie susţinute de toate ţările candidate la aderarea la UE. Este important să depunem eforturi ca un număr tot mai mare de ţări să se alăture sancţiunilor, pentru că ele sunt instrumentul, împreună cu livrările de arme, care va ajuta Ucraina să-şi determine viitorul”, a declarat Olaf Scholz, după o întrevedere cu preşedintele sârb, Aleksandr Vucic.

Aleksandar Vucic a evocat, în acest constext, situaţia Kosovo, căreia Serbia nu îi recunoaşte independenţa, şi susţinerea Rusiei la ONU în această chestiune. De asemenea, el a vorbit şi despre legăturile economice şi relaţiile tradiţionale cu Federaţia Rusă.

Serviciile de informaţii militare ucrainene cred că Rusia are capacitatea de a continua încă un an războiul. De asemenea, armata ucraineană a subliniat că artileria a devenit componenta principală, iar trupele ruse sunt superioare la acest capitol.

În acest context, Ucraina are nevoie de mai multe arme grele din partea puterilor occidentale. Conform Reuters (citată de Agerpres), doar așa ar putea rezista Rusiei în acest moment critic al conflictului.

”Conducerea de la Kremlin va încerca probabil să îngheţe războiul pentru un timp astfel încât să convingă Occidentul să ridice sancţiunile, dar apoi să continue agresiunea.

Resursele economice ale Rusiei îi vor permite ţării ocupante să continue războiul în ritmul actual încă un an”, se arată într-o evaluare a Ministerului ucrainean al Apărării (MUA).

”Ucraina are o piesă de artilerie la 10, 15 piese de artilerie ruseşti. Acesta este acum un război de artilerie (…), aşadar acum totul depinde de ce arme ne vor da partenerii noştri occidentali”, a subliniat pentru The Guardian responsabilul MUA, Vadim Skibiţki.

Skibiţki a completat că armata ucraineană are nevoie în special de piese de artilerie şi lansatoare multiple de rachete cu rază lungă de acţiune. Doar așa ar putea neutraliza artileria rusească.

Altfel, Vadim Skibiţki a dezvăluit că armata Rusiei şi-a diminuat semnificativ atacurile cu rachete şi foloseşte rachete Kh-22, de fabricație sovietică. În aşteptarea armamentului occidental, trupele ucrainene aplică o tactică de război de uzură în orașul strategic Severodonetk.

”Aşa sperăm să câştigăm timp până la sosirea armamentului suficient al partenerilor noştri pentru a putea trece la un contraatac efectiv”, a declarat unul dintre consilierii lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak.

El a insistat că Ucraina are nevoie să atingă paritatea cu Rusia în ce priveşte sistemele de artilerie.

Primarul orașului – care nu se află în Mariupol, dar locuiește într-un teritoriu controlat de ucraineană – estimează că zeci de locuitori ar putea fi bolnavi de holeră, iar acest număr este de așteptat să crească.

„Holera, dizenteria și alte boli infecțioase sunt deja în oraș, dar ei [autoritățile de ocupație] o ascund”, a spus Vadim Boichenko. „Orașul a fost închis pentru carantină. Nimeni nu este lăsat să intre sau să iasă.

Aceasta este o infecție. Se răspândește foarte repede. Nu există nicio modalitate de a o reține. Fără medici, fără spitale pentru boli infecțioase. Au distrus un astfel de spital din orașul nostru, inclusiv toate echipamentele. Ne-au ucis doctorii. Acest război infecțios poate duce la mii de vieți pierdute.”

Potrivit acestuia, nu sunt documentate cazuri de bolnavi de holeră tratați în spitalul orășenesc, deoarece nu există acces la spital.

Cu toate acestea, Boichenko este convins că există suficiente dovezi ale unui focar de holeră în Mariupol.

”Sunt mulți morți în Mariupol. Nu au adunat cadavrele celor pe care i-au ucis în bombardamente. Multe cadavre sunt încă sub ruine. Problema este agravată de absența colectării gunoiului – sistemul nu a funcționat din februarie.”

Boicenko a mai spus că situația s-a înrăutățit acum ca este vară și cald – cu ploile abundente care inundă locurile de înmormântare improvizate – și lipsa sistemelor de apă și canalizare funcționale.

“Amestecul rezultat curge spre râuri și fântâni, de unde oamenii se alimentează cu apă. Această apă este deja otrăvită. S-a propagat deja în tot orașul. Autoritățile de ocupație aduc apă în oraș, dar nu suficientă. Oamenii încă merg la fântâni și iau acea apă otrăvită.”

Primarul a spus că se iau măsuri pentru a preveni răspândirea bolii în alte regiuni ale Ucrainei. „Oamenii care călătoresc din Mariupol către teritoriile aflate sub control ucrainean vor fi testați pentru simptome de holeră”, a spus el.

Rusia a încălcat „aproximativ 400 de tratate internaționale diferite”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o intervenție în cadrul Summitului Democrației de la Copenhaga.

„Numai în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și vreau să vă reamintesc că acesta a început în 2014, nu pe 24 februarie [2022], Rusia a încălcat aproximativ 400 de diferite tratate internaționale la care țările noastre sunt părți”, a declarat liderul de la Kiev.

Președintele a dat numeroase exemple de tratate pe care Rusia le-ar fi încălcat, inclusiv Carta ONU.

El a spus că oamenii ar trebui să-și amintească memorandumul de la Budapesta, susținând că Rusia „a adăugat cinism maxim întregii imagini” prin încălcarea lui. „Prin această încălcare, Rusia a pus capăt întregii lupte pentru dezarmarea nucleară din lume.”

Memorandumul de la Budapesta a fost un acord din 1994 prin care Ucraina avea să renunțe la armele nucleare pe care le moștenise din epoca sovietică, în schimbul „asigurărilor” privind securitatea viitoare agreate de Rusia, SUA și Marea Britanie.

Ministrul ucrainean al Culturii și Politicii Informaționale, Oleksandr Tkachenko, a anunțat înființarea unui consiliu de experți pentru „decomunizare și derusificare”.

Comitetul va include reprezentanți ai societății civile și ai culturii, istorici, editori, regizori de film și șefi de muzee, a declarat acesta într-un briefing, relatează agenția de presă Interfax Ucraina.

Tkachenko a mai sugerat că guvernele locale ar trebui să formeze consilii de experți similare, astfel încât procesul de derusificare să aibă loc „conform legii”, iar „istoricii, filozofii, activiștii locali să poată discuta cutare sau cutare problemă”.

Moscova vrea să „distrugă complet statalitatea ucraineană”, spune purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev.

„Obiectivul strategic al Rusiei este distrugerea completă a Ucrainei… Nu ne vor lăsa să trăim în pace”, a declarat Oleksandr Motuzianik pentru televiziunea națională. „Federația Rusă vrea să distrugă complet statalitatea ucraineană și să instaleze un guvern pe care să-l controleze aici.”

Moscova spune că efectuează o „operațiune militară specială” și nu intenționează să ocupe Ucraina. Rusia caută puncte slabe în apărarea ucraineană lângă râul Siversky Doneț, în estul Ucrainei, a adăugat el.

Dacă Rusia va captura orașele Severodonetsk și Lysychansk de pe Siverskyi Doneț, va deține întreg Lugansk, una dintre cele două provincii din regiunea Donbas pe care Moscova le revendică în numele separatiștilor.

Vladimir Putin a căutat să justifice invazia Ucrainei de către Moscova spunând că țara sa încearcă acum să-și recâștige „teritoriile originale”, la fel cum a făcut conducătorul Rusiei Petru cel Mare la începutul secolului al XVIII-lea.

„Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului timp de 21 de ani și pare că a luptat cu Suedia să-i smulgă o parte din ea. Dar nu a smuls nimic! El recâștiga [teritoriu]”, a spus Putin la o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova, joi, remarci transmise în direct pe canalul de știri Rossiya 24.

Menționând că vorbește despre zona pe care a fost întemeiat orașul Sankt Petersburg, Putin a adăugat că niciuna dintre țările europene la acea vreme nu a recunoscut acest teritoriu rusesc.

“Toată lumea l-a recunoscut ca fiind Suedia, iar slavii au trăit acolo din timpuri imemoriale împreună cu popoarele finno-ugrice. Mai mult, acest teritoriu se afla sub controlul statului rus”, a spus Putin.

„După toate aparențele, este și soarta noastră să recâștigăm și să ne întărim. Și dacă pornim de la premisa că aceste valori de bază sunt fundamentul existenței noastre, vom reuși cu siguranță să rezolvăm sarcinile cu care ne confruntăm”, a spus el într-o aparentă referire la actuala invazie a Ucrainei de către Moscova.

Unul dintre consilierii prezidențiali ai Ucrainei a reacționat la comentariile lui Vladimir Putin.

„Mărturisirea confiscării de pământ a lui Putin și compararea cu Petru cel Mare demonstrează: nu a existat nici un ‘conflict’, ci doar ocuparea sângeroasă a țării sub pretexte inventate de genocid popular”, a spus Mihailo Podoliak.

Podoliak a mai spus că nu ar trebui să se vorbească despre salvarea aparențelor pentru Rusia, ci a spus că ar trebui să se discute despre „dezimperializarea imediată”.

Această reacție vine după ce Ucraina și-a exprimat furia față de președintele francez Emmanuel Macron, care a spus că este esențial ca Rusia să nu fie umilită din cauza invaziei sale.

Armata ucraineană a declarat vineri că a lovit poziții rusești în regiunea Herson din sudul Ucrainei, o regiune aflată aproape în întregime sub controlul forțelor ruse, unde Kievul se teme că Moscova va organiza în curând un referendum pentru anexarea Rusiei.

„Forțele noastre aeriene au lovit poziții rusești, locuri în care sunt concentrate echipamente și personal și depozite în jurul a cinci localități din regiunea Herson”, a scris vineri, pe Facebook, statul major al armatei ucrainene.

Aproape întreaga regiune Herson, inclusiv capitala regională, a fost ocupată de trupele ruse încă din primele zile ale invaziei ruse lansate pe 24 februarie.

Aiden Aslin și Shaun Pinner au fost judecați de un tribunal rusesc și condamnați la moarte. Instanța nu este recunoscută la nivel internațional.

Aiden Aslin, 28 de ani, este un fost lucrător în serviciile de îngrijire din Nottinghamshire, Anglia. El a luptat anterior cu unitățile armate kurde din Siria împotriva așa-numitului Stat Islamic.

Aslin are o logodnică ucraineană și are dublă cetățenie, după ce s-a mutat în Ucraina în 2018. S-a înrolat în marina ucraineană în 2018. Potrivit familiei, unitatea sa este Brigada 36 Marine.

În aprilie anul acesta, Aslin a apărut alături de Shaun Pinner la televiziunea rusă, apariție criticată de prim-ministrul Marii Britanii drept o „încălcare flagrantă a Convenției de la Geneva”.

”El nu este, contrar propagandei Kremlinului, un voluntar, un mercenar sau un spion. Aiden își făcea planuri pentru viitorul în afara armatei, dar, ca toți ucrainenii, viața lui a fost dată peste cap de invazia barbară a lui Putin”, se arată într-o declarație a familiei Aslin din aprilie 2022.

Shaun Pinner, 48 de ani, originar din Bedfordshire în Anglia, a fost soldat în armata britanică înainte de a se muta în Ucraina. Pinner locuiește în țară din 2018, iar soția sa este ucraineană.

Potrivit familiei sale, contractul de trei ani al lui Pinner cu Marina ucraineană urma să expire la sfârșitul acestui an și plănuia să intre într-un rol umanitar în țară.

La momentul capturii sale și a apariției la televiziunea rusă, familia sa a lansat o declarație. ”Shaun s-a bucurat de modul de viață ucrainean și a considerat Ucraina drept țara sa adoptivă în ultimii patru ani. În acest timp, și-a întâlnit soția ucraineană, care este foarte concentrată pe nevoile umanitare ale țării.”

Rusia se chinuie să ofere servicii publice de bază populației din teritoriile pe care le ocupă, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie. În informarea zilnică, ministerul britanic spune că accesul la apă potabilă sigură a fost inconsecvent, în timp ce întreruperile majore ale serviciilor de telefonie și internet continuă.

Există un deficit critic de medicamente în Herson, în timp ce Mariupol este expus riscului unui focar major de holeră, cu cazuri izolate deja raportate de luna trecută. „Serviciile medicale din Mariupol sunt probabil deja aproape de colaps: un focar major de holeră în Mariupol va agrava situația și mai mult”, spune Ministerul Apărării.

În același sens s-a exprimat și viceprimarul Mariupolului. Potrivit lui, Serhii Orlov, care nu se mai află în Mariupol, cei 100.000 de locuitori care se mai află încă în oraș sunt expuși unui risc tot mai mare de boli, inclusiv holera.

„Credem că este absolut posibil cu toate aceste condiții, un sistem centralizat de apă sanitară nefuncțional, o mulțime de cadavre din păcate printre ruine și lipsa asistenței medicale în oraș în acest moment”, spune el.

„Rusia încă blochează totul, orice eforturi din partea administrației ucrainene de a ajunge cumva cu ajutor umanitar. Nicio organizație umanitară nu lucrează acolo, Crucea Roșie sau Organizația Mondială a Sănătății sau Națiunile Unite.

Așadar, cetățenii noștri primesc ceva ajutor umanitar de la ocupanții ruși, dar este prea puțin în estimarea noastră, este o zecime din cantitatea necesară de hrană și apă. Împreună cu terminarea stocurilor lor de alimente, a rezervelor lor de bani fără muncă, este o criză umanitară în acest moment”, a declarat el pentru BBC.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a asigurat Kievul că ţara sa va furniza armament greu Ucrainei de care are nevoie pentru a se apăra în faţa Rusiei.

Într-o convorbire telefonică cu preşedintele Zelenski, Macron a subliniat că ţara sa este de partea Ucrainei, a precizat Palatul Elysee. 

Cei doi lideri au discutat despre nevoile Kievului din punct de vedere militar, echipamente, sprijin politic şi financiar şi ajutor umanitar. 

Franţa a furnizat deja Ucrainei obuziere Caesar şi a instruit soldaţii ucraineni pentru a le folosi în Franţa. Obuzierul de calibrul 155 milimetri montat pe camion poate lovi ţinte cu precizie până la o distanţă de 40 de kilometri. Parisul a trimis Kievului şi câteva rachete antitanc Milan.

Noul ministru de Externe al Franţei, Catherine Colonna, a declarat când a vizitat Kievul la sfârşitul lunii mai că urmează un “răspuns concret” la cererea Ucrainei de arme mai grele.

Palatul Elysee a transmis că Macron şi Zelenski au stabilit să rămână în contact, în special cu privire la cererea Ucrainei de aderare la UE şi la discuţie asupra subiectului care va fi discutată la Consiliul European din 23-24 iunie.

Volodimir Zelenski a comparat invazia Rusiei cu Covid şi a descris armele şi sancţiunile cu pe un vaccin, pe măsură ce poziţia militară a Ucrainei în Donbas se înrăutăţeşte.

Preşedintele ucrainean, care a vorbit printr-o intervenţie video la gala prin care au fost celebraţi cei mai influenţi 100 de oameni ai anului de revista Time, a făcut din nou lobby pentru mai mult ajutor extern, deoarece “armata ucraineană moare pe câmpul de luptă”.

El a întrebat retoric dacă preşedintele SUA, Joe Biden, şi membrii Congresului folosesc „toată capacitatea influenţei noastre şi a conducerii noastre” şi le-a cerut să fie „100% influenţi”.

“Armele şi sancţiunile sunt… un vaccin… împotriva Covid-22 adus de Rusia”, a spus Zelenski, la câteva ore după ce a afirmat că lupta pentru Sievierodoneţk ar putea decide soarta întregului Donbas – numele dat colectiv provinciilor Doneţk şi Luhansk în estul ţării sale

Armata ucraineană păstrează zonele industriale din Sievierodoneţk, în timp ce Rusia concentrează pe loviturile aeriene, artileria şi focurile de mortiere pentru a prelua controlul oraşului din prima linie.

Uneori, artileria rusă a depăşit apărătorii cu 10 la unu, potrivit armatei Ucrainei, iar aproximativ o treime din forţele totale ale Rusiei sunt concentrate în jurul oraşului, unde au rămas aproximativ 10.000 de civili, mulţi dintre ei în vârstă.

„Forţele ruse îşi concentrează toată puterea în zonă” , a declarat pentru Reuters secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksiy Danilov. “Nu-şi cruţă oamenii,  îi trimit să fie carnea de tun”, a spus el. “Ne bombardează armata zi şi noapte”