Serviciul ucrainean de securitate de stat (SBU) a reținut doi agenți FSB, responsabili pentru mai multe atacuri importante ale rușilor în sudul țării. Practic, aceștia le spuneau rușilor unde erau țintele.
”Au colectat și transmis informații inamicului despre facilități importante de infrastructură, depozite de combustibil, desfășurarea și deplasarea personalului și a echipamentelor forțelor armate ucrainene”, a anunțat SBU.
Infrastructura navală din mai multe orașe din sudul Ucrainei a fost distrusă, în urma informațiilor furnizate de acești agenți FSB.
”SBU a demascat agenții FSB care au ajutat inamicul să distrugă infrastructura de construcții navale din sud. Doi infractori au desfășurat activități de recunoaștere și sabotaj în regiunea Nikolaiv: aceștia au colectat și au transmis informații inamicului cu privire la facilități importante de infrastructură, depozite de combustibil, desfășurarea și deplasarea forțelor armate și a echipamentelor.
Ca urmare a acțiunilor acestei rețele de agenți, au fost distruse și avariate mai multe obiecte ale infrastructurii de construcții navale din oraș, inclusiv fabricile “Equator”, “Krystal”, “Ocean”, depozite cu combustibil și lubrifianți, au fost distruse obiecte ale infrastructurii sociale.
Atacatorii au efectuat o supraveghere vizuală constantă a obiectelor de interes pentru inamic și au trimis rezultatele curatorului folosind canale de comunicare electronice închise și sofisticate”, au anunțat autoritățile ucrainene.
Rusia ar fi lovit de două ori în câteva ore centrala nucleară de la Zaporojie, cu toate ca acolo soldații ruși au creat un adevărat ”scut nuclear” de unde lansează atacuri spre frontul ucrainean.
Uniunea Europeană a atacat activitatea militară din zonă, care poate pune în pericol întreaga Europă.
“UE condamnă activităţile militare ale Rusiei în jurul centralei nucleare Zaporojie. Aceasta este o violare gravă şi iresponsabilă a regulilor de securitate nucleară şi un nou exemplu de nerespectare de către Rusia a normelor internaţionale”, a transmis Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene.
Zelenski a reacționat, la rândul său, și a acuzat Rusia de crime de război. “Orice bombardare a acestui sit este o crimă neruşinată, un act de teroare. Rusia trebuie să poarte responsabilitatea chiar a faptului că creează o ameninţare pentru o centrală nucleară”, a spus el.
În acest atac a fost avariată o linie de înaltă tensiune, care a declanșat oprirea unuia dintre reactoarele centralei. Riscul unui accident nuclear major e posibil, însă nu există momentan motive de panică, au anunțat specialiștii.
Cu toate acestea, Rusia dă vina pe Ucraina pentru atac. Rușii susțin că incendiul provocat de atacuri ucrainene asupra centralei nucleare a fost stins. Rusia stochează pe teritoriul centralei arme grele și muniție.
Fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul este ”dezgustat” de modul în care mai mulți analiști europeni îi propun lui Zelenski să facă pace cu Putin, cu prețul teritoriilor pierdute.
”Recomandările pentru pace, care îi ordonă doar lui Zelenski să se predea, nu sunt doar dezgustătoare, ci și foarte nerealiste”, scrie Michael McFaul, în Washington Post.
”Nimeni nu l-a provocat pe Putin să invadeze Ucraina. Fosta republică sovierică nu a amenințat în niciun fel securitatea Rusiei. Putin a recunoscut regiunile Donețk și Lugansk ca țări independente și intenționează să le anexeze împreună cu alte orașe și regiuni din sudul Ucrainei, pe care autocratul rus le numește „Novorossia”. Încercarea de a-l liniști pe Putin oferindu-i și mai mult teritoriu va normaliza anexarea și va recompensa imperialismul. Dacă Rusia poate să anexeze teritoriul vecinului său prin forță brută, de ce alții nu pot face același lucru?”, a completat fostul ambasador.
Ministrul de externe Serghei Lavrov anunțase în urmă cu câteva zile că Vladimir Putin nu a renunțat niciodată la cucerirea Kievului și la înlocuirea lui Zelenski cu un președinte loial Moscovei.
”Cu siguranță vom ajuta poporul ucrainean să scape de acest regim antipopor și antiistoric”, a declarat Lavrov.
McFaul crede că Putin va abandona lupta în Ucraina doar atunci când va ajunge într-un impas din cauza pierderilor prea mari pentru a fi suportate.
”Dacă Zelenski îi dă astăzi autocratului rus mai mult pământ ucrainean, Putin va cere mai mult mâine. Și mai mult pământ înseamnă mai multă influență asupra guvernului ucrainean și asupra întregii Ucraine. Mai mult, Kremlinul crede că astfel câștigă. Folosind metodele sale barbare de terorizare a civililor cu artilerie și rachete cu rază lungă de acțiune, armata lui Putin face progrese treptate pe câmpul de luptă. De ce ar trebui să se oprească acum?
Istoria ne învață că războaiele se termină de obicei în două moduri. Ori o parte învinge pe cealaltă, ori totul ajunge într-un impas obositor. Nici primul, nici al doilea nu s-au întâmplat încă în Ucraina. Nu contează ce spune Zelenski, Putin nu va opri vărsarea de sânge până când armata lui nu va pierde capacitatea de a merge mai departe”, a concluzionat ambasadorul.
Oksana Pokalciuk, responsabila Amnesty International pentru Ucraina, a demisionat din această funcție sâmbătă după ce, cu o zi înainte, criticase cel mai recent raport al organizației care acuza armata ucraineană că, prin rezistența sa în marile orașe, a pus în pericol viețile civililor.
Într-un comunicat difuzat vineri noaptea pe pagina sa de Facebook, Pokalciuk susține că raportul din 4 august a folosit neintenţionat propagandei ruse, subliniind că a încercat să convingă conducerea organizaţiei că raportul este părtinitor şi nu ţine seama de punctul de vedere al ministerului ucrainean al apărării.
„Dacă nu trăiţi într-o ţară invadată de ocupanţi care o fac bucăţi, probabil nu înţelegeţi ce înseamnă să condamnaţi o armată de apărători”, a scris reprezentanta Amnesty în Ucraina.
Amnesty şi-a asumat vineri în întregime raportul în care susține că forţele armate ucrainene îşi instalează infrastructuri militare în zone locuite, în şcoli şi spitale, ceea ce pune în pericol civilii şi încalcă legislaţia internaţională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat în termeni duri organizaţia pentru drepturile omului că “încearcă să amnistieze statul terorist rus”, punând “victima şi agresorul, într-un anumit fel, pe picior de egalitate”.
Agnes Callamard, secretară generală a Amnesty, a susținut că aceste concluzii ale raportului se bazează pe “dovezi obţinute în cursul unor investigaţii de mare amploare, supuse aceloraşi norme riguroase şi procese de verificare ca întreaga activitate a Amnesty International”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut că situația de pe piața de energie rămâne una periculoasă pentru consumatorii europeni din cauza „șantajului cinic” al Rusiei, o altă exemplificare a politicii anti-europene a Moscovei. Totuși, liderul de la Kiev a subliniat că aici este și efectul politicilor greșite ale unor state europene care au ignorat această armă a Rusiei.
„Situaţia de pe piaţa de energie, şi mai ales pentru consumatorii europeni, continuă să fie foarte periculoasă din cauza șantajului cinic şi bine pus la punct al Rusiei. În loc să furnizeze gaze pe teritoriul Europei în conformitate cu contractele, Rusia chiar îl arde pur şi simplu – şi asta se întâmplă de mai bine de o săptămână.
De ce face asta? Pentru ca preţurile în Europa să crească şi mai mult, astfel încât europenii de rând să sufere şi mai mult şi să fie şi mai greu pentru toată lumea de pe continent să se pregătească pentru iarnă. Aceasta este o manifestare a politicii deliberate anti-europene, a politicii anti-umane a Rusiei şi este efectul vechilor greşeli ale europenilor care nu au vrut să vadă că Gazprom, gazoductele ruseşti care ocolesc Ucraina sunt aceleaşi arme pentru Rusia ca tancurile şi artileria, şi fiecare dintre noi, fiecare din Europa este o ţintă pentru ei”, a afirmat președintele Ucrainei.
Acesta a subliniat că singura soluție în fața acestui șantaj al Rusiei este unitatea statelor europene împreună cu Ucraina.
Cea de 164-a zi de război are în prim-plan acuzațiile lansate de oficialii ucraineni la adresa armatei ruse, care ar fi lansat trei rachete pe teritoriul centralei nucleare din regiunea Zaporojie. Potrivit sursei citate de CNN, o rachetă ar fi explodat chiar “în apropierea uneia dintre unitățile de putere unde se află reactorul nuclear“.
Jurnaliștii americani au subliniat că nu au putut verifica independent aceste informații. De cealaltă parte, ucrainenii au declarat că forțele rusești au bombardat zonele din jurul centralei nucleare situate lângă orașul Enerhodar, din regiunea Zaporojie.
Energoatom a precizat că armata rusă a bombardat și o centrală electrică, iar orașul a rămas în multe zone fără energie electrică. “Nici stația de captare a apei nu funcționează. Nu există apă în oraș“, a declarat un reprezentant al Energoatom pe Telegram.
Aceeași sursă a mai afirmat că mai multe tiruri de rachete rusești au lovit teritoriul centralei nucleare: “Trei lovituri au fost înregistrate direct pe amplasamentul centralei.” În continuare, Energoatom a dezvăluit că una dintre lovituri a fost “în apropierea uneia dintre unitățile de putere unde se află reactorul nuclear“.
“Pericolul de incendiu este ridicat. În prezent nu există victime“, a mai indicat sursa citată. O mare parte dintre ultimele incendii rusești din zonă au pornit din apropierea centralei și au vizat orașul Nikopol, aflat sub control ucrainean și care este situat de cealaltă parte a fluviului Nipru.
“Personalul ucrainean al centralei nucleare din Zaporojie se află la fața locului și efectuează toate măsurile pentru a asigura securitatea nucleară și radiologică, dar și pentru a elimina consecințele daunelor“, au mai transmis cei de la Energoatom.
Anterior, vineri, Ministerul britanic al Apărării a reluat acuzațiile armatei ucrainene potrivit cărora forțele rusești folosesc centrala nucleară pentru a trage asupra pozițiilor militare de peste râu, însă alți oficiali occidentali au minimalizat pericolul.
Amintim că directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat marți pentru The Associated Press că situația de la centrală este “complet scăpată de sub control“.
Rusia a confiscat centrala citată – care este cea mai mare centrală nucleară din Europa – încă din primele zile ale războiului, la 5 martie. O săptămână mai târziu, pe 12 martie, o echipă de la agenția nucleară de stat a Rusiei, Rosatom, a sosit la fața locului pentru a ajuta la gestionarea centralei și pentru sprijini reparațiile, potrivit Energoatom.
De atunci, situația de la centrală a rămas complexă, personalul ucrainean și cel rusesc lucrând împreună. Totuși, comunicațiile dintre centrală și AIEA au fost intermitente.
Altfel, un alt eveniment importat consemnat spre finalul zilei de vineri a fost acordul la care au ajuns președinții Vladimir Putin și Recep Erdoğan. Ei au convenit să înceapă plata parțială în ruble pentru gazul rusesc.
Discuțiile bilaterale, care au avut loc vineri la Soci, au durat peste patru ore. “În procesul negocierilor, președinții au convenit că vor începe plata în ruble pentru livrările parțiale de gaz“, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak la finalul întâlnirii.
“Vorbim despre trecerea la monedele naționale, iar în prima etapă, o parte dintre livrări vor fi plătite în ruble rusești. Și aceasta este cu adevărat o nouă etapă, care reprezintă noi oportunități, inclusiv pentru dezvoltarea relațiilor noastre monetare și financiare“, a declarat Novak.
Novak a mai spus că cei doi președinți au ajuns la acorduri privind înființarea blocului financiar-bancar “pentru a permite companiilor comerciale, cetățenilor ruși, să plătească în timpul călătoriilor turistice și să schimbe bani“. Putin și Erdoğan au convenit să organizeze următoarea reuniune a Consiliului de cooperare la nivel înalt ruso-turc în Turcia.
Un alt subiect important a fost intervenția președintelui SUA, Joe Biden, care a subliniat că este “plin de speranță” în ceea ce privește cazul lui Brittney Griner, în timp ce discuțiile privind schimbul de prizonieri continuă.
Liderul de la Casa Albă a declarat vineri că este optimist cu privire la cazul vedetei WNBA Brittney Griner, în urma unor indicii ce arată că Rusia este pregătită să discute un schimb de prizonieri cu Statele Unite. “Sunt plin de speranță. Lucrăm din greu“, a declarat Biden reporterilor care îl așteptau în fața Casei Albe, după semnarea unui proiect de lege.
Griner a fost condamnată săptămâna aceasta pentru introducerea deliberată de droguri în Rusia și condamnată la nouă ani de închisoare. La proces, Griner a declarat că are o rețetă medicală pentru canabis medicinal și că nu a avut nicio intenție de a aduce drogul în Rusia.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Rusia este pregătită să discute un schimb de prizonieri cu SUA prin intermediul unui canal diplomatic convenit de Putin și Biden, potrivit agenției ruse de știri de stat RIA Novosti.
Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri că Statele Unite vor da curs ultimei oferte a Rusiei de a discuta un schimb de prizonieri la nivel prezidențial care să îl implice pe Griner.
Importantă pentru ziua de vineri a fost și reacția celor de la Amnesty International, care au declarat că “îşi asumă întreaga responsabilitate” pentru raportul în care acuză armata ucraineană.
Este vorba despre acuzațiile referitoare la punerea în pericol a civililor prin instalarea de infrastructuri militare în zone locuite, în tentativa de a rezista cât mai bine în fața invaziei ruse.
Kievul a respins ferm acuzațiile, conform France Presse, preluată de Agerpres. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu s-a ferit să acuze Amnesty International de “încercare de a amnistia statul terorist” rus.
De cealaltă parte, replica a venit prompt: “Ne menţinem pe deplin concluziile.” Asta a spus pentru AFP secretarul general al ONG-ului, Agnes Callamard.
În răspunsul transmis pe e-mail, ea a scris că aceste concluzii s-au “bazat pe dovezi obţinute în urma unor investigaţii de mare amploare supuse aceloraşi standarde riguroase şi procese de verificare ca toate activităţile Amnesty International“.
De asemenea, a fost acuzată reacţia autorităţilor ucrainene, “care riscă să paralizeze o discuţie legitimă şi importantă asupra acestor probleme” privind protecţia civililor.
S-a mai precizazt că Guvernul Ucrainei nu a răspuns solicitărilor adresate înaintea publicării raportului. În sprijinul concluziilor din raportul menționat, celebrul ONG “a indicat în mod clar că practicile militare ucrainene” descrise “nu justifică cu nimic încălcările sistematice ale dreptului internaţional umanitar de către Rusia“.
Printre ele a fost inclusă și instalarea de infrastructuri militare în şcoli şi spitale. “Ignorarea încălcărilor comise de o parte privilegiată faţă de cealaltă nu ar fi o modalitate de a răspunde drepturilor omului“, a punctat Agnes Callamard. Joi seara, liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski declarase că raport pune “victima şi agresorul pe un fel pe picior de egalitate“.