Patru scenarii pentru finalul războiului din Ucraina. Unul dintre ele este înspăimântător pentru Europa de Est

De mai bine de o săptămână, atenția întregii lumi a fost monopolizată de invazia Rusiei în Ucraina. Dar, dacă majoritatea presei și a experților relatează și analizează situația la zi, un grup de specialiști de la The Atlantic Council a încercat să creioneze scenariile posibile pentru încetarea conflictului. Nu neapărat din cauza negocierilor de pace ce ar urma să se desfășoare joi, nici măcar din cauza declarațiilor mai temperate ale ministrului rus de externe Serghei Lavrov, ci pentru a vedea, din toate perspectivele, cum s-ar putea încheia acest conflict.

Patru scenarii pentru finalul războiului din Ucraina

Primul scenariu, numit de analiști un „miracol”, ar fi victoria trupelor Ucrainei contra invadatorilor Kremlinului. Există semne îmbucurătoare, Kievul anunță că soldații săi au reluat, în anumite zone, ofensiva pentru alungarea cotropitorilor, iar armata Rusiei pare blocată de proasta organizare, slaba dotare tehnică, datorată probabil și corupției generalizate, și planurilor de luptă defectuoase, bazate probabil pe un optimism exagerat născut din comparația cu situația de la anexarea Crimeei, din 2014, când militarii ucraineni s-au retras fără luptă. Dar ar fi, în continuare, un miracol.

Al doilea scenariu, ceva mai realist, chiar dacă Ucraina a rezistat bine până acum, vizează intrarea Rusiei într-un război de uzură, de lungă durată, precum cel din Afganistan, dintre 1979 și 1989. Ar presupune ca Rusia să reușească, până la urmă, să-l ucidă sau să-l dea jos pe Zelenski și să instaleze un guvern-marionetă, pro-Kremlin, și apoi să încerce să elimine, rând pe rând, rezistența armatei și a grupărilor de gherilă care se vor forma în marile orașe.

A treia variantă pornește de la posibilitatea ca Ucraina să fie zdrobită de o Rusie care-și aruncă în luptă toate rezervele de armament greu și toate trupele, manevră urmată de instalarea unei noi „Cortine de Fier” pe granița ucraineană cu țările NATO. E un scenariu foarte riscant pentru ambele părți, readucând o ruptură în inima continentului, dar și posibilitatea unui conflict militar NATO-Rusia.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

În fine, al patrulea scenariu este un conflict deschis între NATO și Rusia. Pornit dintr-o greșeală, tot mai probabilă pe măsură ce războiul înaintează și armele de precizie sunt înlocuite de unele cu tehnologie veche. Sau decis de Putin, după o victorie nemulțumitoare în Ucraina, contra unui stat NATO, precum țările baltice.

Care sunt premisele

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a ajuns în cea de a opta zi, fără vreo victorie decisivă pentru Rusia. Dimpotrivă, rezistența ucrainenilor a fost peste așteptări, inclusiv în zona de sud și est, locuită majoritar de rusofoni sau chiar etnici ruși. Iar calitatea trupelor și dotarea tehnică, dar mai ales strategia comandanților militari ai Rusiei, au fost dezastruoase.

Pierderile și obsesia pentru Ucraina

Potrivit surselor ucrainene – pentru că Rusia cenzurează cât poate orice informație despre război – Kremlinul a pierdut deja peste 9.000 de soldați. Ceea ce e foarte mult pentru mai puțin de opt zile de lupte, având în vedere că pierderile totale din Războiul URSS-Afganistan au fost sun 14.500 de militari, iar numărul total de victime ale SUA și aliaților, în cei opt ani de război din Irak, a fost de 4.809.

Dar dorința lui Vladimir Putin de a cuceri Ucraina a fost mai puternică decât pregătirea operațiunii, întrucât liderul de la Kremlin a spus în repetate rânduri, inclusiv într-un eseu de 5.000 de cuvinte publicat de președintele rus în 2021, că ucrainenii și rușii sunt un singur popor și că îndepărtarea Kievului de Moscova este rezultatul interferențelor unor puteri străine ostile. Obsesia lui pentru Ucraina, manifestată încă din anul 2000, s-a amplificat după Revoluția Portocalie de la Kiev, din 2004, când președintele pro-rus Ianukovici a pierdut alegerile.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Doctrina zonei de siguranță

Mai mult, Ucraina este importantă pentru Putin și din punct de vedere al doctrinei militare ruse, potrivit căreia Rusia are nevoie de un spațiu sigur cât mai larg între granițele sale și ale inamicilor din NATO. Acesta a fost și motivul pentru care Putin a insistat ca Ucraina să nu fie admisă în NATO, iar acum insistă, direct sau prin ministrul de externe Serghei Lavrov, că dorește demilitarizarea țării și interzicerea amplasării unor anumite arme pe teritoriul ucrainean.

Mulți analiști occidentali cred însă că e vorba despre un vis imperial al liderului de la Kremlin, având în vedere că, în decembrie 2021, Vladimir Putin a declarat că prăbușirea Uniunii Societice a fost „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX” și că Rusia a pierdut ceea ce contruise vreme de 1.000 de ani. Ideologia lui Putin, care combină elemente de naționalism și ortodoxism mesianic (Moscova fiind „a treia Romă”, după căderea bizanțului) cu rămășițe ale bolșevismului din era sovietică, îl face să-și dorească ca Rusia să fie înconjurată doar de țări-satelit, cu conduceri obediente față de Kremlin.

Așa că a construit un întreg sistem de subversiune în statele de la granițele Rusiei, prin menținerea așa-numitelor „conflicte înghețate”, prin crearea de enclave ruse autonome, precum Oseția de Sud și Abhazia, Transnistria sau Donețk și Lugansk. În plus, a reușit să intimideze sau să „cointereseze” (poate chiar să corupă) lideri ai unor țări europene, a izbutit să fie tratat ca liderul unei mari puteri și să semene panică printre vecini prin recunoașterea autonomiei republicilor rebelilor separatiști din Donbasul ucrainean.

Eșecul militar din Ucraina și izolarea internațională

Dar toate acestea au fost pierdute în primele zile după 24 februarie, ziua în care a început invazia din Ucraina. Toate țările democratice ale lumii, în frunte cu UE și SUA, s-au unit în a condamna gestul, a impune sancțiuni economice fără precedent și a începe ajutorarea financiară și umanitară, dar și transferul de armament și muniție către Ucraina. Rusia a devenit un stat-paria, izolat aproape complet pe plan internațional și lovit dur din punct de vedere economic. În plus, temuta armată a Rusiei s-a dovedit plină de recruți duși la război prin minciună și șantaj, mult mai slab dotată decât era de așteptat și deficitar condusă. Pe scurt, Putin a suferit un eșec de proporții. Așa că a trecut la amenințarea nucleară, îmtâi prin atacarea centralei de la Cernobîl, apoi prin exerciții și, la final, direct.

Iar negocierile de pace au eșuat, deocamdată. Iar acum „presupusul maestru de șah s-a pus înntr-o poziție în care nu poate câștiga. Ucrainenii din întreaga țară, indiferent de limba pe care preferă s-o vorbească, de etnie sau religie s-au adunat sub un singur steag. Zeci de mii s-au făcut voluntari pentru a-și apăra țara, alții au donat sânge sau și-au pus economiile la dispoziția armatei. Un val istoric de patriotism a cuprins Ucraina”, explică specialiștii The Atlantic Council. Dar, cum avertizează tot mai mulți oameni, de la experți la ruși de rând, Putin nu-și permite să piardă acest război, pentru că o înfrângere i-ar aduce sfârșitul.

„Așa că liderul de la Kremlin poate încerca să pună un guvern-marionetă la Kiev, dar asta ar însemna să țină țara sub un regim de ocupație, pentru care ar avea nevoie de circa un milion de trupe, care ar fi zilnic ținta insurgenței ucrainene. Sau să ajungă la un acord cu actula conducere a Ucrainei, dar asta ar însemna să recunoască cel puțin pentru cercul puterii, dacă nu și pentru întreaga Rusie, că aventura sa sângeroasă nu a adus niciun rezultat și că negocierile ar putea fi, totuși, mai ieftine”, mai scrie sursa citată.

Scenariul 1. Miracol pe Nipru

Ajutați de sprijinul material și logistic al NATO, soldații și voluntarii ucraineni ar reuși să întoarcă sorții și nu doar să încetinească, ci chiar să respingă asalturile Rusiei, împiedicându-l astfel pe Putin să dărâme autoritățile democratic alese de la Kiev. O situație de „pat” (termen din șah care înseamnă că niciun jucător nu mai poate da mat) pe câmpul de luptă care i-ar avantaja pe ucraineni, iar rușii ar înțelege costurile enorme, economice și diplomatice, ale prelungirii ostilităților. Situația l-ar determina pe Putin să-și retragă îmbufnat trupele.

Ucraina ar rămâne un stat democratic, în timp ce la Moscova s-ar accentua tensiunile, iar Putin ar fi nevoit să se concentreze pe lupta cu contestatarii săi din interior. Un astfel de scenariu ar fi avantajos pentru NATO, iar Ucraina și-ar continua apropierea de Occident.

Dar situația de securitate din Europa nu va reveni la cea de dinainte de invazie. Pentru că scurtul război a însemnat mii de vieți pierdute de ambele părți și distrugeri materiale importante. Iar Ucraina, deși ar rămâne cu democrația intactă, va rămâne și vecină cu aceeași Rusie agresivă. Așa că totul va depinde de evoluția de la Moscova: dacă țara se va încovoia sub autoritarismul în creștere al lui Putin sau va reuși să evolueze fără el.

Scenariul 2. Mlaștina

După săptămâni de lupte intense la Kiev și alte orașe, Kremlinul reușește să dărâme guvernul democratic al Ucrainei. Dar nici armata, nici populația Ucrainei nu sunt pregătite să se predea ci, dimpotrivă, pornesc o insurecție pe scară largă contra invadatorilor, cu trupe bine înarmate și echipate. Și atunci, chiar cu Kievul și alte câteva orașe sub ocupație, victoria Kremlinului ar fi una à la Pirus.

Repetând un model văzut în multe locuri din lume, rezistența ucraineană ar face ca factura plătită de Rusia în vieți omenești și în bani să fie enormă. Mai ales că insurgența ar fi sprijinită, financiar și cu echipamente militare, chiar dacă sub acoperire, de țările NATO. Un astfel de conflict ar secătui Moscova de resurse și i-ar prăbuși moralul, ducând la o retragere târzie, cu mult mai multe pierderi.

Iar Putin și camarila sa ar înțelege, până la urmă, că se află într-un „moment Brejnev”, similar cu războiu din Afganistan. În plus, Rusia ar deveni un stat-paria în lume pentru distrugerile din Ucraina, elita ar începe să se îndoiască de capacitățile de lider ale lui Putin, iar nemulțumirile populației ar crește pe fondul problemelor economice.

Scenariu 3. O nouă „Cortină de Fier”

Ucraina ar fi învinsă, până la urmă, zdrobită de superioritatea numerică și tehnologică a Rusiei. În ciuda rezistenței ucrainenilor, Kremlinul ar deplasa în Ucraina forțe de ocupație compleșitoare ca număr și armament greu, iar insurgența ar fi zdrobită cu brutalitate. O nouă „Cortină de Fier” ar fi așezată de-a lungul granițelor țărilor baltice, Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României.

În timp ce Rusia suferă cumplit din cauza problemelor economice, Putin și-ar întări puterea zdrobindu-și adversarii. NATO ar deveni mai unită, dar conștientă că nu poate face prea multe pentru a compensa pierderea Ucrainei. Suedia și Finlanda ar intra în NATO, pentru a-și asigura garanțiile de securitate oferite de Articolul 5 din Tratat.

Dar ar fi o situație extrem de instabilă și de periculoasă. Soldații NATO și ai Rusiei se vor privi de aproape, peste granițele remilitarizate, iar perspectiva unui conflict direct, pornit intenționat sau din greșeală, ar deveni din nou actuală. Crizele de securitate s-ar înmulți, iar Rusia ar deveni și mai agresivă cu războiul său hibrid și exploatarea conflictelor înghețate. Cele două tabere s-ar afla într-o continuă tensiune, fără prea bune perspective de rezolvare pașnică.

Scenariul 4. Război NATO-Rusia

Degenerarea invaziei din Ucraina într-un război deschis între NATO și Rusia este cel mai periculos scenariu. Și există, din păcate, mai multe situații în care acesta ar putea să fie declanșat.

De exemplu, SUA sau NATO ar putea decide să se implice mai mult, de exemplu prin impunerea unei zone de interdicție aeriană. Deocamdată NATO a anunțat că nu are o astfel de intenție, dar lucrurile s-ar putea schimba dacă Putin va intensifica bombardamentele asupra civililor. Iar atunci Kremlinul ar avea de ales între a da înapoi sau a se angaja direct într-un conflict cu Alianța Nord-Atlantică.

De asemenea, este posibil ca, Rusia să lovească, din greșeală, teritoriul unui stat membru. Deja au fost lovituri foarte aproape de granița cu Polonia, iar consulatul unei țări NATO din Ucraina a fost lovit de bombe. Iar decizia de a răspunde militar la o astfel de lovitură ar putea duce la escaladarea situației până la un război în toată regula.

În plus, există și temeri că planul lui Putin merge mai departe de Ucraina și că acesta dorește o refacere a imperiului în granițele fostei Uniuni Sovietice. Și atunci, fară de Georgia și Republica Moldova, Kremlinul și-ar putea încerca norocul cu una sau mai multe dintre statele baltice. Însă Lituania, Letonia și Estonia sunt membre NATO, iar asta ar însemna intrarea în război.

Cine a câștigat până acum

Dacă înainte de invazia din Ucraina Putin repurtase câteva victorii obținute aproape gratuit, manevra începută pe 24 februarie a schimba lucrurile radical, iar acum Occidentul pare să fie în avantaj, mai scriu Barry Pavel, Peter Engelke și Jeffrey Cimmino de la Scowcroft Center for Strategy and Security. Invazia haotică și brutală și rezistența aprigă a ucrainenilor a unit Europa în încercarea de a susține Ucraina. Iar solidaritatea transatlantică a fost întărită foarte mult prin decizii luate democratic de liderii acestor state.

Dar lumea este într-o situație extrem de periculoasă și nesigură. Nimeni nu poate să știe ce se va întâmpla când (și dacă, și cum) se vor încheia luptele. Rezultatul final va depinde foarte mult de situația din Rusia, dacă Putin își va întări poziția sau, dimpotriva, va pierde puterea, fie printr-o lovitură de palat, fie în urma unor revolte populare. La fel, contează mult ce va face China, dacă va sprijini Rusia sau va alege să se poziționeze contra Kremlinului.

Așa că, atrag atenția autorii, aceste scenarii nu epuizează nici pe departe posibilitățile. Pentru că nu război, odată început, este imprevizibil.