Războiul dintre statul român și Blue Air, de la ajutoare de stat suspecte la popriri ciudate. „Pe de o parte o ajută, pe de alta o îngroapă”

Compania Blue Air, cea care a beneficiat de un ajutor de stat de peste 300 de milioane de lei pentru a face față dificultăților provocate de pandemia Covid, a anunțat, marți, anularea tuturor zborurilor până luni din cauza blocării conturilor pentru neplata certificatelor de CO2.

Războiul dintre statul român și Blue Air

Peste 2.000 de cetățeni români au cerut ajutorul Guvernului pentru a se putea întoarce în țară în zilele următoare, ca urmare a anulării zborurilor Blue Air. Suma necesară pentru aceste zboruri se ridică la circa cinci milioane de lei, iar ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că ministerul pe care-l conduce va suporta aceste costuri, însă a subliniat că statul român va trebui să recupereze aceste sume de la compania care a provocat întreaga situație. „Vorbim de o companie privată, Blue Air, o companie care, chiar dacă a primit un ajutor în anul 2020 de vreo 300 de milioane în acea perioadă şi pe care statul trebuie să-l recupereze”, a spus ministrul Grindeanu în ședința de Guvern de miercuri.

Războiul dintre compania Blue Air și statul român a atins punctul culminant marți, atunci când reprezentanții companiei au anunțat subit că anulează toate zborurile din România până luni, 12 septembrie, pe motiv că nu mai poate opera aceste zboruri din cauza blocării conturilor de către Administrația Fondului de Mediu, pentru o datorie de 28 de milioane de lei survenită în urma neachitării certificatelor de emisii de CO2.

Dacă inițial premierul Ciucă afirmase că AFM va debloca conturile Blue Air, ministrul mediului, Tanczos Barna, a anunțat că această companie se află în procedura de executare silită și că poate cere eșalonarea acestor datorii, dar că nu a făcut acest lucru, subliniind că blocarea conturilor nu justifică oprirea zborurilor. „Cer Blue Air să reia zborurile imediat, să își onoreze obligațiile către clienți. Blue Air să ceară AFM eșalonarea datoriilor. Nu a achiziționat și nu a restituit certificatele de gaze de seră. Blue Air nu a respectat legea”, a spus Tanczos Barna.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Ministrul transporturilor a spus și el miercuri același lucru, că Blue Air nu era forțată să oprească zborurile. „Această poprire nu duce automat la întreruperea zborurilor. Situația de la Blue Air nu a apărut peste noapte, au fost semnale în trecut”, a spus Grindeanu.

Primul episod al războiului dintre Blue Air și statul român s-a consumat la începutul acestei veri, atunci când în urma unui control al ANPC, compania aeriană a primit o amendă record de două milioane de euro pe motiv că a anulat zeci de mii de bilete cumpărate, fără ca oamenii să-și primească banii înapoi. Șeful ANPC, Horia Constantinescu, a avertizat atunci într-un mesaj public că oamenii să fie atenți atunci când își cumpără bilete de la Blue Air, un motiv invocat marți de către reprezentanții companiei pentru scăderea încasărilor. În replică, șeful ANPC a precizat că peste 73.000 de români nu și-au primit banii înapoi de la companie și că aceasta încearcă să iasă de pe piață. „Undeva la sfârşitul verii, în toamna acestui an, cele cinci aeronave proprietate a companiei nu vor mai avea drept de zbor. De aceea, reprezentantul Blue Air ne spunea că iau în calcul închiderea companiei şi tot de aceea eu am transmis consumatorilor să fie precauţi în relaţia cu această companie”, a transmis marți șeful ANPC.

Declarațiile acestuia au venit în contextul în care Blue Air susținuse că biletele anulate se referă la valurile 3,4 și 5 ale pandemiei și că nu au primit nicio comunicare din partea ANPC cu privire la amenda de două milioane de euro.

300 de milioane, ajutor de stat pentru Blue Air

Înainte de începerea pandemiei Covid, în 2019, Blue Air, compania, unde acționar principal și CEO este fostul pilot Cristian Rada, avea o cifră de afaceri de 2,1 miliarde de lei și un profit de 72 de milioane, cifre care în anul următor s-au prăbușit la 537 de milioane cu pierderi de 400 de milioane. În acest context, Blue Air a solicitat statului român un sprijin financiar temporar sub forma unui credit de salvare de circa 45 de milioane de euro susținând că se află în fața pericolului de a închide porțile după trei ani de investiții ce în sfârșit aduseseră compania pe profit.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

În toamna anului 2020, ministrul transporturilor Lucian Bode inițiază Ordonanța 139/2020 prin care statul român a acordat peste 300 de milioane de lei companiei Blue Air pe o perioadă de șase ani cu o dobândă egală cu rata ROBOR la 12 luni plus 4%. Fostul ministru al transporturilor, președintele USR, Cătălin Drulă, a declarat marți că statul român nu-și va mai recupera niciodată acești bani, și că, garanțiile depuse de către Blue Air, „șase aeronave vechi, care costă toate la un loc aproximativ 10 milioane de lei, și un teren în pădure, la Băneasa, care nu e construibil”, nu pot acoperi valoarea totală a ajutorului acordat.

Acesta susține că ministrul Sorin Grindeanu, care „ar fi trebuit să nu doarmă noaptea din cauza acestei situații”, știa de situația companiei, dar nu a făcut nimic pentru asta. „A mutat mortul din casa lui în altă parte, lăsându-i pe oameni să-și cumpere încă patru luni bilete pentru niște curse despre care știa că nu vor mai fi efectuate”, a susținut Drulă. Mai mult acesta a subliniat că premierul de atunci, Florin Cîțu și-a luat concediu pentru a nu semna hotărârea de guvern cu aceste garanții.

De altfel, un raport al Ministerului Finanțelor avertiza că exista un risc major de executare și de nerecuperare a sumelor plătite de stat. „Societatea este decapitalizată, la sfârșitul lunii iunie 2020 înregistrând capitaluri proprii negative (496,9 milioane lei/iunie 2020, 373 milioane lei/2019, -446 milioane lei/2018)/ Gradul de îndatorare al societății este extrem de ridicat și prezintă un trend ascendent (164,2%/2018, 166,2%/2019, 200,13%/06.2020), datoriile totale ale firmei fiind de cca 2x>Total pasive/ Lichiditatea este subunitară pe toată perioada analizată; fluxurile de numerar negative generate de impactul epidemiei au afectat capacitatea companiei de a asigura lichiditățile necesare achitării drepturilor salariale/ Concluzia Eximbank este că valoarea companiei în acest moment este negativă”, se arată în raportul Ministerului Finanțelor care aprecia că modelul financiar prezentat de Blue Air privind încasările era unul „optimist”.

Mai mult ministerul se exprimă sceptic și cu privire la garanțiile oferite de companie, fiind menționat atât stadiul incert al terenului cu pădure din Băneasa, modul în care au fost evaluate acțiunile companiei dar și stadiul aeronavelor depuse ca garanție. „Evaluarea aeronavelor s-a realizat în ipoteza în care acestea sunt în configurația inițială, având montate motoarele cu care au fost achiziționate; în fapt aeronavele aflate în proprietatea Blue Air Aviation SA sunt gajate la 30.06.2020 în favoarea Air Lease Corporation și în favoarea ANAF; mai mult, aeronavele suspuse evaluării se găsesc în diferite situații precum: motoare montate pe alte aeronave, aeronave achiziționate fără motoare și care au motoare de pe altă aeronavă sau nu au motoare montate”, se mai arată în documentul citat.

Salvarea unei companii cu capital românesc

Aceeași hotărâre de guvern stabilea că statul român va avea doi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Blue Air cu drept de veto. Cei doi reprezentanți sunt Iulian Ardeleanu, director general în cadrul Ministerul Finanțelor, și Felix-Corneliu Ardelean, director în Ministerul Transporturilor. Acesta din urmă a încasat 72.060 de lei, indemnizație pentru prezența în CA al Blue Air.

Astfel, liderii politici, dar și economiștii atrag susțin că acest război între compania aeriană și instituțiile statului român pare a fi fost unul autodistructiv, în condițiile în care statul a acordat un ajutor important iar apoi pare să fi sancționat și atacat public această companie.

Fostul premier Ludovic Orban, în timpul mandatului căruia a fost elaborată această ordonanță, susține că ministrul transporturilor trebuia să știe ce se întâmpla în cadrul acestei companii și că ar fi trebuit să evite un astfel de conflict ce pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară a companiei și posibilitatea returnării ajutorului de stat.

„Ministerul Transporturilor are un reprezentant în Consiliul de Administrație, care în mod evident ar fi trebuit să vegheze la bunul mers al companiei. În mod normal ministrul trebuia să știe ce se întâmplă la companie.

În mod normal pe orice tip de transport ministerul trebuie să urmărească funcționarea piețelor, derularea activităților de transport și, în principiu, să mențină un dialog constant cu operatorii. Mai ales în domeniul aviației, aici o companie se clădește foarte greu, și, mai ales din cauza pandemiei, activitatea companiilor aeriene a fost grav afectată de restricții, nu au mai avut decât zboruri private. Reluarea activității trebuie urmărită și sprijinită de către minister”, a declarat, pentru FANATIK, Ludovic Orban, fost ministru al transporturilor şi preşedinte al președintele Forței Drepte.

Mai mult acesta a susținut că acțiunea Ministerului Mediului ridică suspiciuni și în contextul în care Blue Air se află într-o competiție directă pe sectorul low-cost cu o companie cu capital maghiar.

„Nu înțeleg acest comportament agresiv față de o companie privată, cu capital românesc. Sigur, orice companie trebuie să respecte legile, pasagerii, dar orice guvern, orice ministru, trebuie totuși să aibă dialog și să încerce, până să ajungă la blocarea conturilor, să poarte acest dialog pentru a evita astfel de situații. Orice companie ar trebui ajutată, iar noi am acordat acest ajutor consistent, către Tarom și Blue Air, în condițiile în care toate țările au făcut la fel pentru că în acest domeniu după ce distrugi o companie e foarte greu să o reclădești.

Interesul statului e clar. E o companie privată românească, capital românesc, care a fost construită în timp, care avea deja o cotă de piață semnificativă și în mod normal ar fi trebuit găsite soluții pentru funcționarea ei. Mi se pare ciudat că Ministerul Mediului și AFM-ul au dispus blocarea conturilor companiei Blue Air în condițiile în care știm că aceasta este într-o competiție dură cu o companie maghiară pe sectorul low-cost. Există această suspiciune și este extrem de ciudată”, a mai spus președintele Forței Drepte.

Economistul Adrian Negrescu este de părere că autoritățile statului au obligația principală de a proteja clienții Blue Air, pentru ca aceștia să nu ajungă în situația pe care am văzut-o în cazul falimentului City Insurance, dar subliniază că acțiunile statului au părut cel puțin ciudate în acest caz, compania fiind întâi ajutată, apoi îngropată.

„Situația de la Blue Air începe să semene tot mai mult cu scandalul City Insurance. La fel ca acolo, Blue Air este o companie de utilitate publică, oferă niște servicii în interesul românilor, o concurență absolut necesară într-o piață a transportului aerian. La fel ca și atunci, autoritățile întârzie să controleze ce se întâmplă la această companie. Pe de o parte o ajută, pe de alta o îngroapă. Semnalele din piață ne arată că există o luptă dură pentru cote de piață – cine câștigă? E o expresie: follow the money.

Vom vedea că sunt multe părți interesate ca Blue Air, o companie românească, să intre în faliment. Modul în care acționează statul român este cel puțin neprofesionist în relația cu mediul privat. Ce face AFM în acest caz este cel puțin surprinzător în condițiile în care avem peste 33.000 de firme cu datorii la stat, cu o valoare totală de 81 de miliarde de lei. Dintre aceste companii, 93 sunt mari contribuabili, și au datorii de peste 5 miliarde. Există astfel de sancțiuni și în cazul acestor companii? Trebuie să ni se explice de ce nu s-a mers pe o negociere la fel ca în cazul marilor companii de stat?”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

„Blue Air nu este o companie de stat”

Președintele ANCP, Horia Constantinescu, susține că instituția pe care o conduce nu poate efectua controale la companiile concurente Blue Air, întru-cât acestea nu au „nici măcar un punct de lucru pe teritoriul României”, însă a precizat că sesizările au fost transmise autorităților naționale, menționând că în acest moment autoritățile ungare derulează un control la WizzAir.

Mai mult, acesta susține că Blue Air nu este o companie de stat sau de interes public și că, la fel ca toți actorii de pe piață, are obligația de a-și plăti taxele.

„Nu este o companie de stat. Nu este o companie de utilitate publică. Nu este o companie de servicii publice. Blue Air este o companie privată, ce realizează profit.

Eu am recomandat consumatorilor să fie circumspecți. Îmi pare rău de ceea ce este greșit interpretat și petardele de fum lansate de această companie, obligația mea în calitate de președinte al Autorității pentru protecția CONSUMATORILOR și nu a companiilor private, am obligația să atrag atenția acestora să fie precauți în anumite situații tocmai pentru a nu rămâne pe aeroporturile europene. Abordarea Blue Air a fost jenantă în acest caz, nu știu ce altceva ar fi putut face o autoritate a statului. Blue Air are vreun document vreun act normativ care stabilește că nu mai achită datoriile către bugetul de stat? De ce să achite aceste obligații ceilalți actori de pe piață?”, a declarat, pentru FANATIK, Horia Constantinescu.

Mai mult, acesta susține că există speculații cu privire la încercarea conducerii companiei de a-și trece aeronavele pe numele unei alte companii și să nu-și mai plătească datoriile la stat.

„Domnul Năstase, reprezentantul companiei, ne-a declarat că la sfârșitul acestei veri contractele de leasing operațional și de închiriere vor fi trecute pe o nouă companie, al cărui nume nu l-am reținut și nici nu mă preocupă aceste dedesubturi pentru că nu sunt implicat în această industrie. Iată că lucrurile se și confirmă, presa ne-a întrebat ce știm despre această companie, apoi ni s-a spus că deja o aeronavă Blue Air a fost transferată în folosința sau în administrarea acestei companii.

Neachitând taxele către stat, cele pentru care le-au fost oprite conturile, iată că neachitând cea mai mare parte dintre biletele datorate consumatorilor, în sensul rambursării către cei ce nu au mai beneficiat de zboruri, 14 milioane de euro – toate ne arată că această companie se pregătește să eșueze, sau avea luat în calcul o astfel de mișcare. E greu de imaginat că atâta timp cât nu-ți achiți datoriile te gândești să rămâi pe piață. Poate se mai așteaptă la un alt ajutor de stat primit tocmai pentru a se salva”, a mai declarat pentru, FANATIK, Horia Constantinescu.

Șeful ANPC se referă la înființarea companiei Hello Jet în luna februarie a anului 2021 de către Cristian Rada, proprietarul Blue Air, iar presa a scris atunci că o aeronavă Boeing 737-500, veche de peste 30 de ani, a trecut la această companie pentru a satisface cerințele de certificare ca operator de transport aerian.

Conform informațiilor publice, Blue Air Aviation SA avea în anul 2020 active totale de 92 de milioane de euro. În prezent, compania Blue Air are o flotă de 14 aeronave Boeing: două aeronave de tipul 737-530 cu o vechime de 31 de ani, o aeronavă 737-7K2 cu o vârstă de 19,4 ani, alte șase aeronave Boeing 737-82R cu o vârstă de 12 ani, și alte cinci aeronave Boeing 737 MAX 8 cu vechimi de circa 3-4 ani de zile.

În cazul în care Blue Air nu va înapoia împrumutul acordat de Guvern, atunci statul român va deveni acționarul majoritar al companiei.