Registrul consumatorilor de droguri, copiat după cel al agresorilor sexuali. Viețile lor, controlate periodic de poliție

În vederea combaterii traficului de droguri, ministrul Justiției Alina Gorghiu afirma, în urmă cu o săptămână, că s-ar impune înființarea unui Registru al traficanților de droguri, pe modelul deja existent al Registrului agresorilor sexuali. Însă forma în care proiectul a fost depus la Senat arată că proiectul vizează atât „inventarierea” traficanților de droguri, cât și a victimelor acestora, consumatorii. Practic, toți consumatorii vor fi „recenzați”, inclusiv prin amprentare și recoltare de probe biologice, și vor trebuie să se prezinte periodic la poliție să dea detalii legate de viața lor privată.

De la Registrul traficanților la Registrul consumatorilor

„Propunerea pe care le am făcut-o colegilor mei (…) este cea legată de o măsură concretă legată de Registrul traficanţilor. Este după modelul Registrului agresorilor sexuali. Acest registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni în sfera traficului ilicit de droguri. Adică am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit”, afirma Alina Gorghiu, lunea trecută, după ședința grupurilor parlamentare ale PNL.

Proiectul propriu-zis a fost depus astăzi, autorii fiind Alina Gorghiu, liderii grupurilor PNL din Parlament, Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache, alături de alți câțiva juriști din rândul liberalilor. Forma în care a fost înregistrat la Senat arată că Registrul traficanților va fi mai degrabă Registrul consumatorilor de droguri, ale căror vieți vor fi „ținute din scurt” de către polițiști. Practic, un tânăr care s-a ales cu o condamnare cu suspendare pentru că a fumat o țigară cu marijuana nu va avea viață privată timp de ani de zile, trebuind să ofere odată la trei luni informații detaliate despre activitatea sa la secțiile de poliție.

Ca și în cazul altor proiecte recente de acte normative care vizează combaterea traficului de droguri, consumatorii sunt tratați pe același palier care și traficanții. Proiectul de lege prevede că nu doar traficanții vor fi incluși în Registru, ci și consumatorii întrucât sunt vizate și persoanele condamnate pentru deținere pentru consum propriu, chiar și în cazurile în care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea pedepsei sub supraveghere. Singura excepție ar fi pentru minori.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Consumatorilor de droguri li se cere să spună cu cine se întâlnesc și unde merg

Registrul se organizează de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române și poate fi interconectat cu alte baze de date ale IGPR. La nivel județean, vor fi întocmite registre cu persoanele care locuiesc în respectiva unitate administrativ-teritorială. Înregistrarea propriu-zisă constă în înscrierea unor date personale, precum data nașterii sau domiciliul, la care se adaugă fotografia ce trebuie schimbată anual. De asemenea, persoanele înregistrate vor fi amprentate și li se vor recolta probe biologice pentru a fi înscriși în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare. În cazul în care persoanele vizate se opun, se poate folosi forța pentru colectarea acestor date.

Însă pe lângă înscrierea acestor informații, cei care se vor regăsi în Registru, indiferent dacă au fost șefi de rețea de traficanți sau consumator ocazionali care au avut ghinionul să fie prinși, nu vor mai avea viață privată, împotriva lor instituindu-se măsuri de stat polițienesc, după cum arată primul alineat al articolului 12 al proiectului de lege:

„Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază său îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la:
a) profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară;
b) mijloacele de existenţă;
c) persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic;
d) unităţile de învăţământ preuniversitare/universitare, taberele şcolare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent de persoana înregistrată în registru;
e) adresa unde locuiesc;
f) modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.”

Vieți puse sub controlul polițiștilor

Însă inițiatorii nu se opresc aici impunând persoanelor vizate să anunțe la poliție orice intenție de a călători pe o durată mai mare de 7 zile, inclusiv cu date privind localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit. De asemenea, dacă își schimbă domiciliul, trebuie să se prezinte la secția de poliție în termen de trei zile pentru a fi luați în evidență.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Iar perioadele de timp în care va trebui să raportezi poliției la ce concerte mergi, în ce cluburi sau unde îți petreci concediul sunt foarte lungi chiar și pentru o amendă penală. Astfel ștergerea din Registru și încetarea obligațiilor aferente se face, printre altele, dacă: „au trecut 5 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia; au trecut 10 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau amendă; au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este mai mult de 5 ani.”

Practic, pentru un joint fumat la 20 de ani în studenție și pentru care un judecător mai îngăduitor te-a lăsat să scapi cu o amendă penală, va trebui să-ți duci viața timp de 10 ani doar cu îngăduință de la secție de poliție. Și ca și cum asta nu ar fi suficient, odată la cel mult trei luni polițiștii vor veni la ușă pentru verificări la domiciliu „în scopul obţinerii de date şi informaţii privind comportamentul acestor persoane şi modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, precum şi actualizării, după caz, a datelor din Registru.”