România are cele mai multe mame minore din UE. Sociolog: „Nu etnia este cauza. Suntem toleranți cu abuzurile și cu cercul vicios al sărăciei”

Potrivit celei mai recente anchete realizate de organizația Salvați Copiii România, țara noastră oferă aproape 45% din numărul nașterilor înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani, din cadrul UE. Situația este tristă dar, culmea, nu ar trebui să ne surprindă, de vreme ce, încă de anul trecut, România „oferea” 40% din mamele aflate sub pragul respectivei vârste. Referindu-se la agravarea situației, sociologul Gelu Duminică a precizat că „nu etniile din care fac parte respectivele mame reprezintă cauza acestei creșteri substanțiale, ci faptul că suntem toleranți cu abuzurile și cu acutizarea cercului vicios al sărăciei”.

Sociologul Gelu Duminică: „E ușor să arătăm cu degetul o minoritate, când problema ține de excluziune și de cercul vicios al sărăciei”

Potrivit studiului citat, publicat de agenția Mediafax, două din zece mame adolescente cresc mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea admit că mama lor era, de asemenea minoră, în momentul în care le-a născut.

„Cu siguranță, așa stau lucrurile, pentru că odată ce ai intrat în cercul vicios, acesta crește. Există două mituri false. Primul este legat de faptul că marea majoritate a mamelor minore sunt de etnie rromă, deși doar în jur de 12-14% fac parte din această categorie”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, profesorul Gelu Duminică.

Interlocutorul nostru este de părere că „maternitatea timpurie este mai mult un fenomen datorat pauperității, nu neapărat unei identități etnice. Totuși, să nu credem că nu există o reprezentare importantă și în sânul minorității rrome, ori în al celei turco-tătare. Din acest punct de vedere, turcii și tătarii stau chiar mai rău decât rromii, dar aici vorbim și despre comunități închise, cu un specific istoric legat de privare. Este foarte ușor să arătăm cu degetul către o minoritate, când, de fapt, problema este a societății și ține, în principal, de excluziune”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Pe de altă parte, în opinia sociologului discutăm și despre „anumite modele culturale apărute în unele comunități, aici înțelegând un cerc vicios al sărăciei, care de foarte multe ori se materializează inclusiv în nașterea la vârste de acest gen”.

Exemplul oferit este plastic: „La vârsta de 15 ani, eu am un copil, astfel că devine foarte probabil ca și copilul meu să urmeze același drum, dacă autoritatea nu intervine. Din păcate, aceste fenomene nu pot fi catalogate neapărat ca accidente, ci sunt destul de frecvente în România”.

Toleranți cu abuzurile sexuale și dezinteresați de statutul femeii în societate

Potrivit partenerului nostru de dialog, principalul motiv din pricina căruia ne aflăm în această situație este educația, în sensul larg al cuvântului. În mod clar, discutăm despre statutul femeii în societate, de discrepanțele dintre mediul rural și cel urban, de inexistența educației sexuale și despre imaginea femeii în societate:

„În continuare, femeia este percepută drept cea care trebuie să nască și suntem extrem de toleranți cu abuzurile sexuale. Faptul că un adult comite un act sexual cu o minoră nu este privit neapărat drept o infracțiune, ci cu optica… „a făcut fata aia ceva, drept pentru care și-a meritat-o”.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În privința împământenirii unor astfel de concepții, sociologul a oferit un exemplu concret: „Să ne amintim de primarul comunei Șotrile, din Județul Prahova, care deși a fost condamnat pentru pornografie infantilă, a fost votat din nou, pentru că este gospodar”.

Strategia de educație parentală, eliminată din dezbaterea publică

Dincolo de situația „din teritoriu”, Gelu Duminică este de părere că „instituțiile statului, Direcția de Protecție a Copilului, Direcția de Asistență Socială, școala, etc nu-și fac meseria. În lipsa unei intervenții coerente, aceste cazuri nu pot fi estompate. Mai grav, se perpetuează sau se multiplică. În ultimii ani, numărul mamelor minore este în creștere. În urmă cu 8 ani, erau în jur de 10.000 de mame minore, iar anul trecut totalul ajunsese la 18.000”.

O întrebare importantă este legată de modul în care autoritățile au acționat atunci când a venit vorba despre educația parentală și despre sprijinirea părinților în a-și educa mai bine copiii, inclusiv în problematica sexualității:

„În acea perioadă, a existat o mișcare de proporții a Coaliției pentru Familie, care a considerat că o astfel de strategie este similară cu „Ucigă-l toaca” și că ne învață copiii să fie „gay”. Atunci, strategia de educație parentală a fost eliminată din dezbaterea publică de Ministerul Educației”.

„Trăim într-un soi de fariseism, în sensul în care nu intervenim într-o problemă față de care ar trebui să avem atitudine. Mai bine de jumătate din unitățile teritoriale din România nu beneficiază de servicii publice de asistență socială. Respectivele servicii de asistență socială ar trebui să se găsească în prima linie, în primul rând pentru a acompania respectiva fată însărcinată”, consideră Gelu Duminică.

„Eu nu spun neapărat că este o greșeală să rămâi însărcinată la vârsta de 15 ani, în momentul în care iubești. Însă, pentru dezvoltarea umană a acelei fete, o sarcină la vârsta de 15 ani nu este deloc ușoară, iar persoana în cauză trebuie acompaniată de sistemele care, teoretic, sunt mandatate. Fata trebuie să-și continue dezvoltarea, fătul să aibă parte de toate serviciile necesare și cercul vicios despre care vorbeam, în speță momentul în care copilul preia din modelul parental, să apară în cea mai mică măsură posibilă”, a adăugat intervievatul nostru.

Acest cerc vicios este și cauza din pricina căreia, un raport Eurostat arăta, încă de anul trecut, că România se găsește pe o poziție fruntașă în domeniu…

„Când nu există asistență socială, apar înjurăturile comunității!”

Lipsa de implicare a autorităților poate conduce la apariția mai multor traume, dincolo de cele de natură socială, iar Gelu Duminică a punctat și acest aspect:

„În momentul în care nu există servicii publice de asistență socială, pot  interveni doar înjurăturile comunității, care în niciun caz nu ajută familia respectivă să se dezvolte”.

„Un alt capitol este toleranța excesivă, despre care am mai discutat. Multă lume știe ce se întâmplă la nivel local, spre exemplu că Vasilica trăiește cu Gheorghe și că fata este minoră. Nu intervine nimeni, cu toate că este o încălcare flagrantă a întregii legislații existente. Poliția, asistența socială și familia lipsesc cu desăvârșire. Și atunci, cum să nu asistăm la un asemenea fenomen?”, s-a întrebat, retoric, sociologul.

De altfel, profesorul universitar a subliniat că, „în momentul în care strategia de educație parentală a pus pe tapet asemenea probleme, pudibonzii din România au sărit de pe scaune. Noi nu dorim să folosim expresia „educație sexuală”, ci „educație pentru sănătate”. Nu discutăm doar despre efectele unei sarcini timpurii asupra dezvoltării umane, nici despre întărirea sistemului de asistență socială, despre modul în care oficiile pentru protecția copilului își fac meseria, când, teoretic, în astfel de cazuri, abordarea este pluridisciplinară”.

Intervievatul nostru a oferit drept exemplu școlile și comunitățile locale, care sunt sunt factori timpurii de avertizare. Practic, din aceste zone aflăm, în prima fază, amănuntele legate de relația unei minore cu un anumit bărbat. Însă, potrivit sociologului citat, din nefericire, în loc să anunțe aceste probleme, comunitățile locale tolerează, cauționează sau chiar încurajează fenomenul. Iar în acest moment, trebuie să intervină legea…

Din 18.000 de mame minore, doar 900 mai merg la școală

Interlocutorul FANATIK susține că „principala problemă nu stă neapărat în faptul că 18.000 de mame sunt minore. Este, însă, grav că, dintre acestea, doar în jur de 900 mai merg la școală. Cunoaștem acest lucru datorită faptului că Ministerul Muncii oferă un ajutor financiar acordat mamei minore, în momentul în care aceasta revine pe băncile școlii. Așadar, anual, aruncăm în jur de 17.000 de oameni în cercul vicios al sărăciei!”

Totuși, partenerul nostru de discuție este de părere că întotdeauna există soluții și că ar fi firesc să luăm drept model modul în care au acționat alte țări.

„Această realitate nu va fi eradicată niciodată. Însă, am putea asista la diminuarea numărului și la stoparea creșterii anuale a numărului de mame minore. Dar, pentru ca respectivul fenomen să se petreacă, este necesar ca mai întâi să identificăm problema, iar în al doilea rând, să facem ceea ce trebuie”, a încheiat Gelu Duminică.