România, casă pentru 95.000 de refugiați ucraineni: „Cei mai mulți sunt femei și copii”. Dezvăluiri din cadrul Agenției ONU

Gabriela Leu, reprezentant al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), a fost interlocutorul cel mai potrivit pentru această temă. „În România au rămas aproximativ 95.000 de refugiați ucraineni, care, încă din primele zile, au fost întâmpinați în țara noastră atât de autorități, care au luat măsurile necesare pentru a asigura accesul la asistență și îngrijire imediată, cât și de societatea civilă, ce a dat dovadă de o solidaritate și de o mobilizare impresionante. Activarea Directivei temporare în Europa permite refugiaților din Ucraina să beneficieze de asistență medicală, educație, acces pe piața muncii etc., îngăduind guvernelor să le faciliteze șederea și incluziunea în țară”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Gabriela Leu.

Gabriela Leu, reprezentant UNHCR: „2,3 milioane de refugiați din Ucraina au trecut granița în România. Aproximativ 95.000 au rămas, pentru a reîncepe viața normală”

Totul a pornit de la întâlnirea de la București, în cadrul căreia reprezentanții a nouă țări membre UE au discutat despre gestionarea crizei de migrație suprapusă, în contextul războiului din Ucraina. Așa cum este firesc, modul în care constituie sau nu migrația un pericol pentru România trebuie analizat dincolo de factorul sentimental, în condiții de conflict militar.

„Refugiații fug de pericolele din țările lor și tot ceea ce au nevoie și își doresc este un loc sigur și liniștit, în care să poată reîncepe o viață normală. Din februarie și până în prezent, 2,3 milioane de refugiați din Ucraina au trecut granița în România. Dintre aceștia, aproximativ 95.000 au rămas, în timp ce alții au plecat în alte țări unde au familie sau alte sisteme de sprijin”, a continuat interlocutoarea noastră, care a vorbit și despre implicarea Agenției ONU:

„UNHCR și partenerii din cadrul ONG-urilor naționale și internaționale s-au reunit pentru a completa asistența autorităților și pentru a oferi sprijin suplimentar, având în vedere nivelul ridicat de vulnerabilitate al populației de refugiați, pentru că, în primul rând, vorbim despre mame, copii și persoane în vârstă”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Forumul de la București a reprezentat o platformă deschisă pentru discutarea aspectelor legate de integrarea refugiaților și de modalitățile de abordare a provocărilor cu care se confruntă multe țări, în speță barierele lingvistice, accesul la educație, impactul dezinformării și sprijinul pentru comunitățile locale care găzduiesc refugiați. De altfel, refugiații din Ucraina s-au arătat impresionați de România, fapt care denotă apropierea sufletească pe care au simțit-o în exil.

„Sprijinul inițial oferit refugiaților care sosesc într-o țară nouă este crucial, permițându-le să facă primii pași pentru a se stabili, pentru a-și găsi un loc de muncă și, în cele din urmă, pentru a-și folosi potențialul pentru a se dezvolta și pentru a da înapoi comunității gazdă”, ne-a precizat Gabriela Leu.

Ca un amănunt, împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație și cu Guvernele României și Republicii Moldova, UNHCR a sprijinit transferul direct a peste 14.000 de refugiați de la Palanca, din apropierea graniței dintre Ucraina și Moldova, la Huși.

Refugiați sau migranți? O diferență esențială pentru guverne

Cu peste 100 de milioane de persoane strămutate forțat în întreaga lume, din pricina conflictelor și a persecuțiilor, și cu atât mai mult în ultimul an marcat de conflictul din Ucraina, am observat adesea în spațiul public termenii „refugiat” și „migrant”, folosiți alternativ. Întrebarea este dacă acești termeni sunt identici și dacă nu, care este diferența…

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

„Refugiații sunt persoane care fug din fața unui conflict armat și din pricina unei eventuale persecuții. Situația lor este adesea atât de periculoasă și de intolerabilă, încât acești oameni traversează frontierele naționale pentru a căuta siguranță în altă țară, devenind astfel recunoscuți pe plan internațional ca „refugiați”, cu acces la asistență din partea statelor respective, a UNHCR și altor organizații. Refugiații sunt forțați să își părăsească țara din cauza conflictelor, a violenței sau din cauza unei temeri bine întemeiate de persecuție pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la anumite grupuri. Practic, trimiterea lor înapoi acasă le poate pune viața în pericol”, a continuat persoana intervievată.

Refugiații sunt definiți și protejați prin intermediul Convenției privind statutul acestora din 1951 și al Protocolului din 1967. Principiile juridice esențiale ale respectivelor documente au fost transpuse în instrumente juridice naționale și regionale din întreaga lume. Convenția privind statutul refugiaților definește cine este și cine nu este refugiat și prezintă drepturile și obligațiile refugiaților și ale țărilor care îi găzduiesc.

Revenind, însă, la diferențele dintre refugiați și migranți, reprezentantul Agenției ONU în România a continuat: „Migranții aleg să se mute, nu din cauza unei amenințări directe cu persecuția sau cu moartea, ci, în primul rând, pentru a-și îmbunătăți viața prin găsirea unui loc de muncă în străinătate. În unele cazuri, scopul lor poate fi educația sau reunificarea familiei, dar motivele pentru care acești oameni recurg la respectivul gest pot fi multiple. Spre deosebire de refugiați, care nu pot sta acasă în siguranță, migranții nu întâmpină astfel de obstacole la întoarcere. Dacă aleg să revină acasă, vor continua să primească protecția guvernului lor”.

Am aflat că, pentru guverne, această diferență este foarte importantă. Țările se ocupă de migranți conform propriilor legi și procese de imigrație, iar de refugiați prin norme de protecție și proceduri de azil, care sunt definite în legislația națională și în dreptul internațional. Țările în cauză au anumite responsabilități față de oricine solicită azil pe teritoriul lor sau la granițele lor. La nivel global, UNHCR ajută țările să-și îndeplinească responsabilitățile cu privire la azil și la protecția refugiaților.

Așadar, sintetizând, vorbim despre „refugiați” atunci când ne referim la oameni care fug de război sau de persecuții, traversând o graniță internațională. În sens opus, discutăm despre „migranți” când subiecții sunt persoane care se mută dintr-o țară în alta, din motive care nu sunt incluse în definiția legală a unui refugiat, dată de Convenția de la Geneva, din 1951.

Peste trei sferturi dintre ucrainenii rămași în România au studii. 200 dintre ei, prezenți la târgul de job-uri

Popoarele Europei au reacționat diferit în fața acestor provocări. Spre exemplu, Germania a devenit gazda multor migranți și au existat voci care s-au plâns de posibila distrugere a economiei. În schimb, la un moment dat, fostul Cancelar Angela Merkel a pledat pentru apariția unei forțe de muncă proaspete. În România se discută aprins despre nevoia de forță de muncă.

Statistic vorbind, războiul din Ucraina a forțat o treime din populație sa să-și părăsească țara: „Peste 7,8 milioane de refugiați din Ucraina sunt prezenți în Europa, iar alte 6,5 milioane au fost strămutate în interiorul Ucrainei”.

„Dintre aceștia, aproximativ 95.000 de refugiați se află în România. Cei mai mulți dintre ei (78%) sunt femei și copii. În urma interviurilor cu refugiații, menite să înțeleagă mai bine profilul acestora, am ajuns la concluzia că peste 75% dintre refugiați au studii profesionale și de nivel înalt, iar peste 76% au fost angajați în țara de origine”, a declarat Gabriela Leu, pentru FANATIK.

Partenera noastră de dialog a continuat: „Ținând cont de acest profil special, UNHCR colaborează cu partenerii și cu autoritățile pentru a facilita accesul refugiaților la locuri de muncă, ajutându-i să identifice ofertele, pregătindu-i pentru interviuri și promovând rețele de angajatori. Recent, împreună cu partenerii noștri, am organizat un târg de locuri de muncă la București, la care au participat peste 200 de refugiați dornici să lucreze și aproximativ 20 de companii angajatoare”.

La Romexpo funcționează centrul multiservicii pentru refugiați al UNHCR, unde Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este prezentă în scopul facilitării accesului la job-uri pentru refugiații care apelează la alte servicii, precum înregistrarea pentru protecție temporară, asistență în bani de la UNHCR etc. Potrivit autorităților, în România sunt aproape 5.000 de contracte de muncă active ale refugiaților ucraineni.

Gabriela Leu a menționat și alte detalii importante: „Împreună cu Consiliul Național pentru Refugiați, oferim consiliere juridică și acces la informații. Până în prezent, peste 57,000 de persoane au fost consiliate, în mod fizic și telefonic, pentru că, trebuie spus, sprijinul psiho-social este, de asemenea, un factor important”.

Din punct de vedere financiar, asistența în numerar oferită de UNHCR este o măsură temporară de sprijinire a refugiaților vulnerabili, pentru o perioadă limitată de timp, până când aceștia reușesc să acceseze alte mecanisme de sprijin, oferite de autorități. Până în prezent, aproximativ 34.000 de refugiați au fost susținuți cu asistență în numerar multifuncțională, deoarece foarte mulți ucraineni sosiți în țara noastră se confruntă cu mari probleme financiare.

Mic manual pentru cererea azilului politic

Protecția temporară este un alt amănunt ce trebuie luat în calcul. Gabriela Leu a detaliat în acest sens: „Atunci când vorbim despre persoanele care au nevoie de protecție, este important de menționat că legislația românească nu incriminează cetățenii care trec granița în mod neregulamentar, pentru a cere azil”.

„Dreptul de a solicita azil este universal și este posibil ca multe persoane care au nevoie de protecție să nu aibă viză sau documente corecte pentru a intra în țară. Nevoia de protecție este evaluată în timpul procedurii de azil, un proces amănunțit realizat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Dacă la finalul procesului de examinare a cererii de azil, solicitantul de azil nu îndeplinește condițiile de protecție, acesta nu va fi recunoscut ca refugiat și va trebui să își regularizeze șederea pentru a putea rămâne în țară”, a continuat reprezentanta UNHCR.

În privința răspunsului UE la acest fenomen, am aflat că situația din Ucraina și activarea Directivei privind protecția temporară (DPT) – un mecanism conceput pentru a face față situațiilor de aflux masiv – au arătat că Uniunea Europeană este, într-adevăr, „capabilă să răspundă în mod eficient, uman și generos pentru a primi refugiați. Acesta este un model care trebuie reprodus, iar bunele practici și lecțiile învățate din DPT ar trebui aplicate în beneficiul pe termen lung al azilului în Europa, inclusiv pentru refugiații din afara Ucrainei”.

Programe de integrare pentru refugiații care nu provin din zona de conflict

Am dorit să aflăm și în ce mod funcționează fenomenul de integrare a acestor persoane în țara noastră, pentru că, în România, nu avem de-a face doar cu ucraineni sau cu cetățeni străini aflați în tranzit.

Gabriela Leu a reamintit faptul că, în cazul refugiaților din Ucraina, România a adoptat, la sfârșitul lunii iunie 2022, un Plan de măsuri cuprinzător, pe termen mediu și lung, menit să faciliteze incluziunea refugiaților ucraineni în țară:

„Planul include măsuri politice de protecție și incluziune în domeniile educației, sănătății, muncii, locuințelor, persoanelor vulnerabile, copiilor și tinerilor. Planul a fost elaborat în cooperare cu UNHCR și cu alte agenții ONU, organizații naționale și internaționale care au colaborat pentru a asigura complementaritatea și eficiența”.

De asemenea, UNHCR sprijină Guvernul în coordonarea societăților cu scop umanitar, prin înființarea unui Forum de Coordonare a Refugiaților din care fac parte mai multe grupuri de lucru tematice (cum ar fi protecție, bani, sănătate, educație etc.), aliniate la grupurile înființate la nivel guvernamental.

„Ca urmare a cooperării inter-agenții coordonate de UNHCR, care a reunit peste 30 de actori (ONU, organizații naționale și internaționale), a fost creat un Plan de răspuns pentru refugiați, care să completeze Planul național (PN) de măsuri pentru protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina. Măsurile legislative și practice complexe adoptate de Executiv și susținute de mulți alți actori, inclusiv de UNHCR, permit refugiaților din Ucraina să beneficieze de sprijin pentru a găsi o locuință, pentru a înscrie copiii la școală, pentru a identifica locuri de muncă și pentru a avea acces la asistență medicală și la alte tipuri de servicii”, a detaliat persoana intervievată.

Gabriela Leu a încheiat: „În ce-i privește pe refugiații care nu provin din zona de conflict, aceștia se pot înscrie în programul guvernamental de integrare, gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul ONG-urilor naționale și al unei rețele de centre locale de integrare. Aici, refugiații beneficiază de asistență pentru a găsi cazare, locuri de muncă, acces la servicii de bază, înscrierea la medicul de familie și așa mai departe”.