Sunt mai bine de zece ani de la data la care România trebuia să adopte moneda euro, potrivit obiectivelor fixate de guvernanții de atunci. Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar autoritățile nu mai sunt atât de grăbite să renunțe la leu.
”România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată.
Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze”, a explicat consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu.
Vasilescu spune că România nu îndeplinește criteriile pentru trecerea la euro și că în acest moment, efortul economic ar fi mult prea mare și aproape imposibil de realizat.
”Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%”, a mai spus Vasilescu, potrivit DC News.
Consilierul lui Mugur Isărescu a mai dezvăluit că, în perioada următoare, se așteaptă la o scădere importantă a inflației, până spre 7%, chiar până la sfârșitul acestui an. În prezent, rata inflației este de 15%.
Vasilescu spune că, în ciuda opiniei generale, cei care au credite nu sunt dezavantajați. Banca Națională operează, în prezent, cu o dobândă de 7%, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din rata inflației.
”(Banca Națională) a oprit creșterea în februarie și s-a ferit să ducă în sus, peste 7%, această dobândă, care este o dobândă real negativă”, a explicat Adrian Vasilescu.
În plus, acesta a subliniat faptul că BNR reușește de mai bine de un deceniu să păstreze cursul valutar sub 5 lei/euro, lucru care ”dă economiei țării un stâlp de stabilitate.