România, în fața celui mai secetos an din ultimul secol. Mitul irigațiilor și soluțiile tehnologice: „Când nu este apă cu care să irigi poți să ai toată infrastructura”

Cel mai secetos an din ultimul secol pentru România a fost anul 2020, însă, deși suntem abia în luna iulie, anul 2022 are toate șansele să-l depășească, susțin experții.

România, în fața celui mai secetos an

În timp ce toată Europa se află sub un val intens de căldură, cu temperaturi de până la 47 de grade în Portugalia, cu incendii de vegetație puternice în Peninsula Iberică, Franța sau Grecia, temperaturile ridicate afectează puternic și țara noastră. Într-un interviu pentru Libertatea, prof. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, este de părere că există posibilitatea ca acest an să fie cel mai secetos din ultimul secol pentru țara noastră.

Potrivit acestuia, media multianuală de precipitații în țara noastră este de 550 de litri pe metru pătrat, însă deși suntem abia în luna iulie, cu o lungă perioadă cu temperaturi ridicate în față, în acest moment sunt mult sub această medie multianuală. În acest context, culturile agricole din țara noastră sunt deja extrem de afectate.

„Sigur că în momentul de față suntem aproape de anul 2020, care a fost un an foarte secetos, dar suntem abia la jumătatea anului. Sub jumătate din media multianuală a precipitațiilor căzute în Moldova înseamnă o secetă puternică spre foarte puternică. Iar culturile sunt foarte afectate”, a declarat Gerard Jităreanu, pentru Libertatea.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Acesta este de părere că în acest an efectele secetei vor fi și mai acute, în condițiile în care, spre deosebire de alți ani secetoși, inclusiv anul 2020, precipitațiile au lipsit încă din prima parte a anului, fapt ce a făcut ca încă din primăvară marile acumulări de apă au rămas parțial secate.

Unul din subiectele dezbătute intens în aceste zile este sistemul de irigații al țării, guvernanții susținând acum necesitatea unor investiții masive în construirea acestui sistem, iar mulți social-democrați au susținut necesitatea includerii acestui proiect în PNRR pentru a beneficia de finanțare europeană.

Profesorul Jităreanu subliniază însă că, în condițiile unei secete accentuate, niciun sistem de irigații nu poate fi o soluție viabilă în condițiile în care pur și simplu nu există o resursă de apă pentru aceste irigări.

„Dacă vorbim de combaterea secetei, atunci irigarea este metoda cea mai eficientă, dacă există sisteme mari care să asigure apa. Doar că vedeți chiar și în aceste sisteme de irigații mari, când e secetă excesivă, nu este apă cu ce să irigi.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Poți să ai toată infrastructura, dar scade nivelul râurilor, se reduce volumul sursei de apă și irigi doar parțial. Asta se întâmplă pentru că sunt limitări legate de cantitatea de apă disponibilă, pentru că seceta s-a prelungit încă din iarnă și nu s-au acumulat cantități normale în aceste rezervoare de apă: lacuri, iazuri etc.”, a mai explicat profesorul Gerard Jităreanu.

Acesta a explicat că seceta din acest an a afectat deja puternic unele culturi care au fost deja recoltate, grâul, orzul, rapița, și subliniază că efectele negative se vor resimți și mai mult asupra culturilor care trebuiau să fie recoltate la toamnă, cum este porumbul. Profesorul subliniază că în acest caz dacă planta nu a avut apă în perioada în care trebuia să se dezvolte, acea cultură este deja compromisă.

Soluția oferită de tehnologia avansată

Profesorul Jităreanu a precizat că la Iași fermierii au avut o recoltă la grâu de doar două tone la hectar, în condițiile în care cu tehnologie avansată, într-un an bun, recolta de grâu ar putea ajunge și la opt tone la hectar. Acesta a susținut că, și în condițiile de secetă de anul acesta, fermierii care au folosit tehnologie avansată pe suprafețe neirigate au avut producții de circa 4-5 tone la hectar. Practic, e vorba despre fermierii care au renunțat la practica convențională de arătură cu întoarcerea brazdei între 20 și 30 de centimetri, urmată de toate lucrările aferente de semănare, fiindcă întoarcerea brazdei duce la uscarea și mai puternică a solului.

Acesta a precizat că rezultatele diferite s-au observat la fermierii care au folosit tehnologia de semănare directă, cu aparate agricole speciale, se seamănă direct solul recoltat de cultura anterioară, așa cum este el, fără alte lucrări.

„Este foarte important ca această apă puțină care există din precipitații sau irigații să fie reținută în sol la dispoziția plantelor. Calculele sunt următoarele: o semănătoare cu care se poate semăna direct costă circa 100.000 de euro.

Prin renunțarea la arătură și utilizarea acestei tehnologii se face o economie de 100 de euro la hectar, iar un fermier cu 1.000 de hectare amortizează într-un an costul utilajului. Fermierii mai mici pot să o folosească pe câmpurile vecinilor, practic în doi ani se poate amortiza ușor. Apoi sunt costuri mai mici și este un necesar mai mic de apă”, a precizat profesorul Gerard Jităreanu.

În acest timp, noul ministru al agriculturii, Petre Daea, a declarat sâmbătă că nu este deloc împotriva slujbelor religioase organizate de către Patriarhia Română pentru a aduce ploaia. Acesta a spus că „orice facem pentru binele țării, este binevenit”.