România, în topul intoleranței față de minoritățile sexuale. Țara noastră e a doua cea mai ostilă din UE, față de comunitatea LGBT

Atitudinea românilor față de minoritățile sexuale a fost un subiect controversat de-a lungul timpului. În timp ce unele grupuri militante susțin că România este o țară intolerantă și discriminatoare, altele susțin că acest lucru nu este adevărat și că majoritatea oamenilor sunt toleranți și respectă drepturile LGBT.

Toleranța față de  minoritățile sexuale, sub semnul întrebării în România

Deși România a făcut progrese în ceea ce privește legislația privind drepturile LGBT în ultimii ani, cum ar fi recunoașterea parteneriatelor civile între persoane de același sex, încă mai există multe probleme. În general, atitudinea românilor față de minoritățile sexuale este încă una de respingere și de lipsă de înțelegere.

O mare parte din această atitudine negativă provine din religia predominantă a țării, ortodoxia. Biserica Ortodoxă Română este o instituție puternică și influentă în viața oamenilor din România, iar unele dintre pozițiile sale față de minoritățile sexuale sunt considerate a fi foarte conservatoare. Acest lucru a dus la o mare parte din populație care susține poziția bisericii.

“Câtă vreme politicienii, organizații cu multă putere, câteodată chiar BOR adoptă mesaje de homofobie și transfobie nu ne putem aștepta decât, ca în timp, violențele să urmeze discursului instigator la ură”, a remarcat Teodora Rotaru, directoarea executivă a Asociației ACCEPT în cadrul unui interviu pentru RFI.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

Politicienii alimentează reticența românilor față de minoritățile sexuale

În plus, politicienii români au și ei un rol important în crearea și menținerea unei atitudini negative față de minoritățile sexuale. În trecut, forțele de dreapta au elaborat campanii împotriva comunității LGBT și au folosit această temă ca instrument politic pentru a-și câștiga sprijinul alegătorilor români. Aceste campanii au alimentat și mai mult divergența dintre oameni și au întărit atitudinile negative față de minoritățile sexuale.

„Nu a existat o evoluție pozitivă privind protecția vieții de familie pentru cuplurile de același sex. Litigiile în instanță au continuat în toată această perioadă. Nu există un program de educaţie sexuală comprehensivă pentru tineri care să conțină şi informații despre orientare sexuală şi identitate de gen. Şi vedem că nu există măsuri pentru prevenirea bullying-ului şi discriminării în educație, măsuri care să fie aplicabile şi faţă de comunitatea LGBT”, a mai adăugat Teodora Rotaru.

Conform unui sondaj realizat de Avangarde pentru G4Media, doar 12% dintre români cred că reprezentanților LGBT ar trebui să i se acorde mai multe drepturi, în timp ce 62% consideră că este important să se întărească prin lege rolul familiei tradiționale. În plus, 58% dintre cei intervievați consideră că biserica nu ar trebui să se implice în deciziile autorităților. Sondajul relevă că 21% dintre respondenți consideră dezbaterea dintre valorile LGBT și cele tradiționale ca fiind validă, în timp ce 34% o consideră artificială și 45% nu răspund sau nu au o opinie formată.

Malta, paradisul pentru reprezentanții LGBT

România se află într-o situație dificilă în ceea ce privește drepturile și libertățile civile ale persoanelor LGBTI, conform clasamentului publicat de ILGA-Europe. În ciuda unei creșteri de doar 9% înregistrată în comparație cu Rusia, România se află la mare distanță de Malta, unde drepturile și libertățile civile ale comunității LGBTI sunt respectate în proporție de 93,7%.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

Statul român a primit penalizări pentru o serie de discriminări la adresa comunității LGBTI, inclusiv faptul că nu recunoaște cuplurile gay sub nicio formă legală, fie că este vorba de parteneriat civil sau de căsătorie. În plus, nu există o procedură simplă și previzibilă pentru schimbarea actelor de stare civilă pentru persoanele trans, nu există o legislație anti-discriminare pe baza identității de gen și nu se permit adopțiile pentru cuplurile gay.

Pe lângă acestea, statul român nu are personal specializat pentru a gestiona cazurile de discriminare motivate de ură, în contextul în care agresiunile și mesajele homofobe și transfobe s-au intensificat în timpul pandemiei.

Peste 20 de cupluri din România au depus plângeri la CEDO

Până în prezent, 23 de cupluri din România au depus plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cu privire la refuzul țării noastre de a recunoaște oficial cuplurile de același sex. În cazul în care România este găsită vinovată de încălcarea Convențiilor Europene, poate fi supusă la sancțiuni severe. Cu toate că CEDO îndeamnă statele membre să recunoască oficial familiile formate din persoane de același sex, România nu a luat măsuri în acest sens. Florin și Victor, care formează un cuplu de mai bine de opt ani și au luptat pentru drepturile lor, au depus o plângere la CEDO în vara anului 2019.

”În niciun caz nu vom alege să părăsim țara asta pentru a trăi ca familie în condiții de siguranță. Din păcate mulți, mai ales cei mai tineri aleg această formulă pentru că nu văd un viitor în această țară. Noi suntem în permanență în situația de a dovedi cine suntem”, a afirmat Florin pentru Antena3.

Polonia, cea mai ostilă țară din UE pentru minoritățile sexuale

Potrivit unui raport publicat de organizația ILGA-Europe, Polonia a crescut ușor în scorul privind mediul juridic, politic și social pentru persoanele LGBT, de la 13% la 15%, în comparație cu anul precedent. Această creștere a dus Polonia pe locul 42 din 49 de țări din Europa, depășind astfel statele din afara UE Monaco (13%) și San Marino (14%). În ceea ce privește primele locuri în index, Malta a obținut cel mai ridicat scor (89%), urmată de Belgia (76%), Danemarca (76%) și Spania (74%). Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate în Azerbaidjan (2%), Turcia (4%), Armenia (8%) și Rusia (8%).

Cu toate acestea, Polonia continuă să nu acorde o serie de drepturi și protecții legale pentru persoanele LGBT, inclusiv lipsa unei forme de parteneriat recunoscut între persoane de același sex și a unor legi privind infracțiunile motivate de ură legate de orientarea sexuală sau identitatea de gen. Organizația a remarcat că discursul de ură din partea guvernului central a rămas o problemă serioasă anul trecut, subliniind remarcile anti-LGBT ale ministrului educației, Przemysław Czarnek, și ale președintelui partidului național-conservator de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński.

În ciuda acestor probleme, raportul menționează și unele evoluții pozitive, precum respingerea de către președintele Andrzej Duda a două propuneri de lege care ar fi împiedicat școlile să invite grupuri de educație sexuală și de apărare a drepturilor LGBT și o serie de hotărâri judecătorești în favoarea drepturilor LGBT. De asemenea, paradele anuale ale egalității LGBT au avut loc în mod pașnic la Varșovia și în alte orașe, iar sondajele de opinie arată o majoritate tot mai mare în favoarea legalizării uniunilor civile între persoane de același sex.