România, peste 2.000 de cazuri într-o nouă epidemie de rujeolă. „Plătim prețul pentru mișcarea antivaccinistă”

La începutul săptămânii trecute, Ministerul Sănătății declara epidemie de rujeolă la nivel național, iar la începutul acestei săptămâni autoritățile sanitare aveau să confirme și primul deces: un copil de șapte luni, care a luat virusul de la fratele său mai mare care nu fusese vaccinat. Medicii specialiști atrag atenția că virusul rujeolei este unul extrem de contagios, cu atât mai mult cu cât rata de vaccinare în rândul populației a scăzut sub nivelul de siguranță. Medicii mai atrag atenția că cei mai vulnerabili în urma infecției sunt nou-născuții, cu vârsta de până la un an, atunci când se poate administra vaccinul ROR, și subliniază că posibilele complicații ce pot apărea nu sunt deloc simple.

România, o nouă epidemie de rujeolă

Marți seară, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat decesul unui bebeluș de șapte luni, diagnosticat cu rujeolă. Micuțul fusese internat la un spital din Brașov cu două săptămâni înainte, însă starea lui de sănătate s-a înrăutățit în timp, iar medicii nu au putut face nimic pentru a-i salva viața. În raportul săptămânal, INSP precizează că bebelușul a contactat virusul de la fratele său mai mare, în vârstă de 3 ani, care nu fusese vaccinat.

„În cadrul actualei epidemii de rujeolă din România a fost raportat 1 deces din cauza rujeolei la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) din jud. Brașov, contact cu fratele în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic”, se arată în comunicatul INSP din 12 decembrie privind situația infecțiilor cu rujeolă. În același document se precizează că numărul cazurilor, de la începutul anului, a ajuns la 2.010, cele mai multe raportate fiind în județele Mureș, Giurgiu și Brașov. În Municipiul București au fost identificate 290 de cazuri.

Datele INSP au venit la doar câteva zile după ce Ministerul Sănătății declara epidemie de rujeolă în România, anunțând că urmează să deruleze o companie împreună cu medicii de familie pentru informarea părinților. Ministerul preciza că declararea epidemiei va face posibilă vaccinarea copiilor cu vârste între 9 și 11 luni, în condițiile în care, în condiții normale, vaccinul ROR se face după vârsta de 12 luni.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă.

Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații. Menționăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

Medicii infecționiști subliniază că declararea epidemiei este un prim pas menit să permită autorităților să intervină direct în a stopa răspândirea infecțiilor și menționează că aceste focare de infecții apar atunci când rata de vaccinare scade sub procentul de risc.

„Rujeola este o boală infecțioasă care poate să pună probleme și care, în anumite condiții, poate duce și la epidemii, la fel cum s-a întâmplat și în 2016. De această dată, declararea epidemiei a fost făcută pentru a oferi posibilitatea de a interveni mai rapid cu vaccinarea care să fie inclusiv la un alt interval de vârstă, 9-11 luni, cu posibilitatea de a comunica și de a conștientiza mai ușor, atât pentru populație, cât și pentru medicii de familie. Sunt mai multe niveluri de intervenție.

Digisport.ro

FOTO Cum a apărut Gigi Becali la palatul din Aleea Alexandru, după ce FCSB a devenit campioana României

Tot foarte adevărat este că, la momentul în care ai o protecție la nivelul populației prin vaccinare care este mai redusă în raport cu ținta, vorbim de un procent de până la 65% în condițiile în care cifra ideală este 95%, evident că ai un risc ca la un moment dat să ai o situație de epidemie. Asta înseamnă că ai un număr mare de prezentări la tot ceea ce înseamnă spital de boli infecțioase de pediatrie, dar și alte spitale, de aici vor fi cei care se internează și pun presiune pe paturile de spital, vor fi cei care au complicații, care pot fi pulmonare, neurologice. Din păcate, se poate ajunge și la deces, lucru care s-a și întâmplat deja. În ultima săptămână am avut circa 155 de cazuri noi, și am depășit pragul de 2.000, per total”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Marinescu, medic primar de boli infecțioase, director la Matei Balș.

Epidemia din 2016 și refuzul vaccinării

În luna septembrie a anului 2016, Ministerul Sănătății declara epidemia de rujeolă după ce în primele opt luni ale anului fuseseră confirmate 675 de cazuri în 23 de județe, dintre care trei decese la copii cu vârsta de sub 12 luni, vârsta la care se administrează prima doză a vaccinului ROR. În următorii ani, până la finalul anului 2019, numărul deceselor avea să ajungă la 64, marea majoritate copii sub un an, și aproape 20.000 de cazuri (în anul 2020 numărul cazurilor avea să depășească acest prag, însă fără a mai fi consemnate alte decese).

Și în acest an, marea majoritate a cazurilor au apărut la copii cu vârsta de sub zece ani, aproape 50% din cazuri. Dintre cei 1.476 de copii cu vârsta de sub zece ani care s-au îmbolnăvit, doar 17 aveau făcute cele două doze ale vaccinului ROR, iar în rândul celor de până la patru ani, doar 39 făcuseră prima doză de vaccin. Numărul copiilor cu vârsta de până la un an care s-au îmbolnăvit a fost de 242, arată datele INSP.

Specialiștii în domeniu subliniază că rujeolă este una dintre cele mai contagioase infecții, iar copiii cu vârsta de până la un an rămân populația cea mai vulnerabilă. Aceștia susțin că asistăm la acest tip de epidemii în zonele unde rata de vaccinare este scăzută, în cazul rujeolei fiind necesară o rată de vaccinare de peste 90%.

„La fel ca și varicela, rujeola este o boală extrem de contagioasă. Există o populație care este extrem de vulnerabilă la această boală, anume populația sugarilor cu vârstă între zero luni, adică nou-născuți, și un an. Pentru că ei, deși ai putea să argumentezi că cei care sunt alăptați la sân primesc anticorpi de la mamă, argumentul ăsta e destul de variabil. Ei sunt complet neacoperiți.

Există areale în România unde pragul de acoperire vaccinal la bolile infecto-contagioase ale copilăriei a scăzut, și nu de ieri sau de astăzi, sub nivelurile de avarie. Există boli, cum este rujeola, care este extrem de contagioasă, unde pragul vaccinal ideal ar trebui să fie peste 90%. Tocmai pentru că R0, rata de bază de reproducere, este undeva între 12 și 18, ceea ce înseamnă că o persoană poate să infecteze alte 12-18 persoane din împrejur. La fel de bine, dacă ne imaginăm o clasă la școală unde ai 24 de copii, este mult mai ușor pentru rujeolă să treacă de la un copil la un al doilea copil nevaccinat pentru că poate să sară peste 12 alte persoane vaccinate, cam asta e logica”, a declarat, pentru FANATIK, medicul psihiatru Gabriel Diaconu, care s-a implicat în ultimii zece ani în campaniile pro-vaccinare, desfășurate de către autoritățile statului.

Rapoartele anuale ale INSP din ultimii ani privind evoluția infecțiilor cu rujeolă arată că înainte de anii 1980 rata de incidență a rujeolei în țara noastră era de circa 120 de cazuri la 100.000 de locuitori. După anul 1979 această incidență începe să scadă dramatic odată cu introducerea vaccinării antirujeolice și ajunge chiar aproape de zero în anii 1990, în perioada în care autoritățile aveau un program serios de vaccinare.

După 2005, odată cu introducerea vaccinului ROR, este atinsă o rată de vaccinare de peste 95%, începe să scadă simțitor odată cu anul 2010, ajungând până la un procent de 75% cu doza 2 în anul 2019. „Vaccinul vaccin combinat rujeolă- rubeolă- oreion (ROR) a fost introdus în calendarul național începând cu anul 2005, acoperirile vaccinale menținându-se o perioadă de timp peste 95% (ținta OMS); din 2010 valorile acestor acoperiri vaccinale au avut o tendință descrescătoare, situându-se în 2019 la 89,5% (doza 1) și la 75,8% (doza a-2-a). Acest lucru se datorează într-o oarecare măsură și scăderii încrederii în beneficiile vaccinării, concretizată prin refuzul părinților de a-și vaccina copiii”, se arată în raportul anual al INSP din anul 2019.

Psihiatrul Gabriel Diaconu este de părere că scăderea ratei de vaccinare în ultimii ani este cauza apariției acestor epidemii, un fenomen cauzat de mișcarea antivaccinistă ce are la bază celebrul studiu al medicului Andrew Wakefield, căruia i-a și fost retras dreptul de practică în Marea Britanie, ce a asociat în mod fals vaccinul ROR cu dezvoltarea tulburării autiste.

„Mulți ani, curentul antivaccinist a fost o comunitate mică, zgomotoasă, care, cel puțin în cazul rujeolei, invoca o asociere, astăzi dovedid falsă, între vaccinul ROR și dezvoltarea tulburării autiste la copil. Este una dintre cele mai mari fraude în științe vreodată documentate. Este probabil unul dintre accidentele istorice care a cauzat cele mai multe victime, pentru că nu doar România se confruntă cu asta. 

În ultimii 20 de ani, pe fondul mișcării antivaccin după studiul lui Wakefield din 98, dar și unele critici fondate legate de anumite loturi de vaccinuri, au făcut să ajungem la acest moment unde piața de îndoială este extrem de agresivă. În ultimii zece ani România are un trend puternic de scădere a vaccinării”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Diaconu, care susține că o parte din vină pentru întreținerea acestui curent aparține și medicilor care au propagat informațiile false cu privire la vaccinare. „Medicii au trecut și ei prin diverse cicluri, de la o formă de pudoare până la un gen de relativism științific. România încă nu s-a decis ce face cu medicii care fac propagandă anti-medicală și care-și încalcă jurământul hipocratic răspândind informații false despre tratamente validate”, a mai precizat acesta.

Psihiatrul subliniază că faptul că astăzi vedem cum rujeola se răspândește în cadrul școlilor ne arată efectele refuzului vaccinării în ultimii 10-15 ani.

„Ceea ce vedem în această epidemie este că avem focare de rujeolă în școală. Ce ne spune asta? Că suntem deja la a doua sau a treia cohortă de copii care în ultimii 10-12 ani nu s-au vaccinat contra rujeolei. Dar, pentru că erau protejați în grup încă în arealul lor de imunitatea de turmă acum însă nu mai sunt -ceea ce înseamnă că treptat, de la an la avem o populație tânără cu o vulnerabilitate tot mai mare. Să ai rujeolă la un copil mare ne duce înapoi într-o epocă feudală a medicinei, unde trăia doar cine avea noroc. Plătim prețul pentru mișcarea antivaccinistă”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gabriel Diaconu.

Rujeola nu este o boală lipsită de riscuri

Medicii infecționiști atrag atenția că riscurile unei posibile infecții cu acest virus nu ar trebui ignorate. Adrian Marinescu spune că cel mai bun lucru pe care-l putem face acum este să ne vaccinăm, în cazul adulților după ce ne facem analize să vedem dacă avem anticorpi, altfel spus, dacă am trecut prin boală anterior. Acesta precizează că în urma acestei infecții pot apărea nenumărate complicații.

„Legat de riscuri vorbim de complicații pulmonare, de tipul unor pneumonii severe, complicații neurologice de tip encefalită, poți ajunge la o infecție generalizată, să ai un sepsis cu punct de plecare virusul. Nu apar frecvent, dar ele pot apărea mai ales la copiii mici, la cei care au boli cronice și, nu în ultimul rând, adulții tineri care nu au trecut prin boală și nu sunt vaccinați”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Adrian Marinescu.

La fel, și Gabriel Diaconu subliniază că unele complicații ale infecției cu virusul rujeolei pot fi fatale, așa cum este cazul PESS – panencefalita sclerozantă subacută.

„Valurile de rujeolă care vin pe fondul al răcelilor sezoniere, atunci când nivelul total de imunitate scade cu privire la interacțiunea cu alte virusuri, cu atât mai mult poți să ai o explozie de cazuri. În 2016, consecințele în anumite orașe au fost dramatice pentru că secțiile de pediatrie și terapie intensivă nou-născuți au fost copleșite de cazuri, cum s-a întâmplat la Timișoara.

Rujeola este o boală care are reputația în populație că este o boală a copilăriei, și prin urmare ar fi una banală. Colegii mei medici o spun însă răspicat, România este în topul țărilor pe mapamond în ceea ce privește mortalitatea la rujeolă. E de neacceptat. Avem un maxim de incidență în ceea ce privește complicația encefalitică a rujeolei, care se numește PESS – panencefalita sclerozantă subacută și care este o complicație grea, dureroasă, îngrozitoare a bolii. Nu vrea să adaug panică, dar este o complicație foarte grea medicală și cu o mortalitate mare”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gabriel Diaconu.