Rusia și China vor să scape de dependența de dolarul american. Cum arată goana după aur la nivel mondial

Publicația Financial Times scrie că printre cei mai mari cumpărători de aur în anul 2022 se numără China dar și Rusia, în ciuda datelor oficiale prezentate de Moscova, ambele țări încercând să se pună la adăpost de dominația dolarului american.

Rusia și China, principalii cumpărători de aur

Băncile centrale achiziționează aur în cel mai rapid ritm din 1967, analiștii indicând China și Rusia ca mari cumpărători, ceea ce arată că unele națiuni sunt dornice să-și diversifice rezervele pentru a nu mai depinde de valuta în dolari.

Datele adunate de Consiliul Mondial al Aurului au arătat că cererea pentru metalul prețios a depășit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani. De asemenea, estimările de luna trecută sunt mult mai mari decât cifrele oficiale raportate de băncile centrale, ceea ce a stârnit speculații în industrie cu privire la identitatea cumpărătorilor și la motivațiile acestora.

Fuga băncilor centrale către aur “ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine” după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare de la BullionVault.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Ultima dată când s-a înregistrat un asemenea nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat un volum masiv de aur de la SUA, ceea ce a dus la o creștere a prețului și la prăbușirea rezervelor London Gold Pool. Acest lucru a grăbit dispariția în cele din urmă a sistemului Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul prețios.

Luna trecută, WCG a estimat că instituțiile financiare oficiale ale lumii au cumpărat 673 de tone. Și numai în al treilea trimestru, băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone de aur, cea mai mare explozie pe trei luni de când au început înregistrările trimestriale în 2000.

Estimările conservatoare ale WGC depășesc achizițiile raportate către FMI și de către băncile centrale individuale, care se ridică la 333 de tone în cele nouă luni până în septembrie.

Oficial, achizițiile din al treilea trimestru au fost conduse de Turcia, cu 31 de tone, ceea ce a dus aurul la aproximativ 29% din rezervele sale totale. Uzbekistanul a urmat cu 26 de tone, în timp ce în iulie Qatar a făcut cea mai mare achiziție lunară înregistrată din 1967 încoace.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Discrepanța dintre estimările WGC și cifrele raportate oficial, urmărite de FMI, poate fi explicată parțial prin faptul că agențiile guvernamentale, pe lângă băncile centrale din Rusia, China și altele, pot cumpăra și deține aur fără a le raporta ca rezerve.

China, cel mai important cumpărător de pe piață

Recunoscându-și aportul – dar, probabil, încercând, de asemenea, să semnaleze rolul său limitat – Banca Populară a Chinei (PBoC) a raportat la începutul acestei luni că în noiembrie a efectuat prima sa creștere a deținerilor de aur din 2019, cu o creștere de 32 de tone în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Cu toate acestea, industria aurului spune că achizițiile chinezești sunt aproape sigur mai mari.

Mark Bristow, directorul executiv al Barrick Gold, al doilea cel mai mare producător de aur din lume, a declarat că China a cumpărat tone de aur în jurul valorii de 200 de tone, pe baza discuțiilor sale cu numeroase surse.

Nicky Shiels, strateg în domeniul metalelor la MKS PAMP, o companie de tranzacționare a metalelor prețioase, a adăugat că prețul aurului ar fi atins un maxim cu aproximativ 75 de dolari mai mic în noiembrie, dacă PBoC ar fi cumpărat doar 32 de tone. Prețul aurului s-a tranzacționat până la 1.787 de dolari în noiembrie și de atunci a avansat peste 1.800 de dolari.

Pentru Rusia, sancțiunile au creat probleme semnificative pentru industria sa minieră de aur – cea mai mare din lume după China – în ceea ce privește vânzările în străinătate. Aceasta produce aproximativ 300 de tone în fiecare an, dar are o piață internă pentru doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP.

În același timp, guvernele occidentale au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei prin intermediul sancțiunilor, ceea ce, potrivit lui Shiels, a determinat națiunile din afara Occidentului să se întrebe: “Ar trebui să ne expunem la atât de mulți dolari când SUA și guvernele occidentale pot confisca aceste rezerve în orice moment?”.

Rusia repetă scenariul Africii de Sud

Achiziționarea de aur de către Rusia repetă scenariul Africii de Sud din timpul sancțiunilor din epoca Apartheidului, care a sprijinit mineritul intern prin cumpărarea metalului galben folosind moneda locală, spune Ash.

“Cu limitări pe partea de export, ar fi logic să fie vorba de banca centrală rusă”, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

Banca Centrală a Rusiei a încetat să mai raporteze cifre lunare privind rezervele sale la scurt timp după începerea războiului. Oficialii CBR au respins sugestia că ar cumpăra aur.

“Rezervele noastre de aur și de valută sunt suficiente. Nu avem o sarcină specifică de a acumula rezerve de aur și de valută”, a declarat guvernatorul CBR, Elvira Nabiullina, la jumătatea lunii decembrie.

Cu toate acestea, oficialii CBR au acordat de mult timp o valoare strategică creșterii rezervelor de aur; în 2006, aceasta a declarat că ar fi de dorit ca aurul să reprezinte 20-25% din deținerile sale – în februarie 2022, ultima dată când CBR a publicat datele sale statistice, aurul reprezenta 20,9%. Aceasta și-a redus deținerile de titluri de stat americane la doar 2 miliarde de dolari, de la peste 150 de miliarde de dolari în 2012, în timp ce și-a majorat rezervele de aur cu peste 1 350 de tone, în valoare de aproape 80 de miliarde de dolari la prețurile actuale, potrivit Julius Baer, o bancă privată elvețiană.

Carsten Menke, șeful departamentului de cercetare de ultimă generație de la Julius Baer, consideră că achizițiile din partea Rusiei și a Chinei indică o reticență tot mai mare a țărilor de a se baza pe dolarul american.

“Mesajul pe care îl transmit aceste bănci centrale prin plasarea unei părți mai mari din rezervele lor în aur este că nu doresc să se bazeze pe dolarul american ca principal activ de rezervă”, a declarat Menke.

Bernard Dahdah, analist senior la Natixis, banca franceză de investiții, a declarat că de-globalizarea și tensiunile geopolitice au însemnat că dorința băncilor centrale din afara Occidentului de a se diversifica față de dolarul american este “o tendință care nu se va schimba cel puțin un deceniu”.