Nici Ucraina nu crede în iminența unui război. Iar Rusia respinge ideea. Care e miza acestei atitudini

Consolidarea prezenței militare a Rusiei la granița cu Ucraina este ușor de văzut. Imaginile din satelit arată grupuri din ce în ce mai mari de tancuri acoperite cu zăpadă care se întind de-a lungul frontierei, iar un flux de postări rusești pe TikTok documentează circulația constantă spre vest a trenurilor care transportă lansatoare de rachete, blindate și militari.

În același timp, NATO se străduiește să-și întărească flancul estic, iar guvernele occidentale au avertizat cu privire la sancțiuni economice paralizante dacă Rusia invadează Ucraina.

Cu toate acestea, mesajele prezentate de televiziunea de stat rusă nu dau impresia, cel puțin pentru moment, că războiul ar putea fi iminent. De asemenea, dinspre Ucraina vin mesaje care fac apel la calm și susțin că există speranță.

Rusia respinge ideea unui război cu Ucraina

Televiziunea de stat rusă – vitală pentru promovarea mesajele publice ale Kremlinului pe 11 fusuri orare – s-a concentrat adesea în ultimele zile pe alte probleme, cum ar fi speranțele sportivilor ruși pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing sau numărul în creștere al cazurilor de infecție cu varianta Omicron.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

„În acest moment, nu ai sentimentul că inamicul este la ușă și că începem un război în curând… Asta nu se întâmplă deloc”, a spus un analist mass-media rus, care a vorbit sub rezerva anonimatului, relatează Reuters.

În reportajele despre Ucraina, presa de stat rusă afirmă că „panica” occidentală alimentează tensiunile, împreună cu întăririle de trupe americane în regiune și aprovizionarea cu arme către Kiev – nu prezența a aproximativ 100.000 de soldați ruși în apropierea graniței cu Ucraina.

„Au inventat-o ​​(amenințarea rusă)… Americanii s-au speriat de luni de zile de o invazie rusă”, le-a spus telespectatorilor un reporter al programului de știri Vesti.

Astfel de mesaje se potrivesc cu insistența Kremlinului că Occidentul, nu Moscova, reprezintă o amenințare la adresa păcii și stabilității regionale, o viziune despre care datele sondajelor independente arată că este larg crezută în Rusia.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

„Este important (pentru Kremlin) să pară în continuare ca Occidentul inflamează situația”, a declarat Denis Volkov, directorul operatorului independent de sondaje Levada, cu sediul la Moscova, despre acoperirea știrilor ruse.

Antiamericanismul și comentariile usturătoare despre guvernele pro-occidentale ale Ucrainei au fost elementele de bază ale televiziunii de stat rusești din 2014, când anexarea Crimeei de către Moscova și susținerea unei revolte separatiste în estul Ucrainei a zdruncinat relațiile cu Kievul.

Potrivit datelor lui Levada, aproximativ 40% dintre ruși cred că un război este posibil.

“Judecând după opinia publică, (societatea) este deja pregătită pentru război. Nu cred că are nevoie de pregătire… Nu vrea război, vrea o destindere a situației, dar este convinsă că nu se poate face nimic”, a mai spus Volkov.

În timp ce Vestul avertizează asupra unui atac rusesc, Ucraina trimite un mesaj diferit

În ciuda acumulării de trupe rusești la granița cu Ucraina – și chiar și după avertizarea SUA că un atac ar putea fi iminent și intrarea forțelor NATO în alertă – conducerea Ucrainei minimizează amenințarea rusă.

Această poziție i-a lăsat pe analiști să ghicească motivația conducerii, unii spunând că este aceea de a menține piețele ucrainene stabile, de a preveni panica și de a evita provocările Moscovei, în timp ce alții o atribuie acceptării neliniștite de către țară că conflictul cu Rusia face parte din existența cotidiană a Ucrainei.

Pe măsură ce Kremlinul și Vestul își flexează mușchii, oficialii ucraineni proiectează un aer de calm.

Deja în această săptămână, ministrul apărării al Ucrainei a afirmat că nu a avut loc nicio schimbare în numărul forțele armate ruse în comparație cu acumularea din primăvară, șeful consiliului de securitate națională a acuzat unele țări occidentale și mass-media că exagerează pericolul în scopuri geopolitice și un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a criticat Statele Unite și Marea Britanie pentru că au evacuat familiile diplomaților de la ambasadele lor de la Kiev, spunând că au acționat prematur.

Declarațiile au venit după un discurs adresat națiunii săptămâna trecută de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, în care acesta a întrebat: „Ce este nou? Nu aceasta este realitatea timp de opt ani?”, relatează The New York Times.

Marți seara, Zelenski a analizat evacuarea personalului ambasadelor, insistând într-o postare pe Facebook că acest lucru „nu înseamnă că escaladarea este inevitabilă”.

Vladimir Zelenski le-a cerut marți compatrioților săi să rămână calmi și a spus că se lucrează pentru a stabili o întâlnire între el și liderii Rusiei, Germaniei și Franței.

„Nu există ochelari cu lentile roz, nu există iluzii copilărești, totul nu este simplu… Dar există speranță”, a spus Zelenski. „Protejați-vă corpul de viruși, creierul de minciuni, inima de panică.”

„Vă rog să nu răspândiți panica.”

În același registru, într-un interviu acordat luni postului de televiziune ucrainean ICTV, ministrul apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, părea să se întrebe despre ce este toată agitația.

„Astăzi, chiar în acest moment, nu a fost înființat nicio grupare de atac al forțelor armate ruse, ceea ce atestă faptul că mâine nu vor invada”, a spus Reznikov. „De aceea vă rog să nu răspândiți panica.”

„Înțelegem planurile și intențiile Rusiei; pentru noi nu este necesar să strigăm de frică”, a declarat Oleksii Danilov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Danilov și alții din guvernul ucrainean susțin că semănatul de panică și dezordine în societatea ucraineană este la fel de mult parte a strategiei ruse ca orice eventuală acțiune militară.

Așa că a arăta frică, chiar dacă există o bază pentru aceasta, înseamnă doar să le înmâneze inamicilor lor o victorie înainte ca un singur foc să fie tras.

„Sarcina nr. 1 a Rusiei este zdrobirea situației interne din țara noastră”, a mai spus Danilov. „Și astăzi, din păcate, fac acest lucru cu succes. Sarcina noastră este să ne facem treaba într-un mediu calm și echilibrat.”

Puține șanse pentru un război total

Miercuri, ambasadorul Ucrainei în Japonia, Serghei Korsunski, a declarat că țara sa se angajează să caute o soluție diplomatică la tensiunile actuale cu Rusia, adăugând că vede puține șanse pentru un război total, deși ar putea exista conflicte mai mici.

Korsunski a avertizat că un atac asupra unei țări cu peste o duzină de reactoare nucleare va avea un impact regional devastator asupra Europei.

„Cred că războiul pe scară largă este foarte, foarte, foarte greu de așteptat, dar s-ar putea să vedem un conflict mai localizat”, a declarat ambasadorul într-o conferință de presă în capitala japoneză Tokyo.

„Dacă ajungem la un termen militar, să vă spun, suntem foarte pregătiți, armata noastră este foarte bine pregătită”.

Nu toată lumea este de acord cu abordarea conducerii de la Kiev

Există diferite motive pentru deconectarea mesajelor dintre oficialii ucraineni și omologii lor americani, spun analiștii. Zelenski trebuie să fie abil în a crea un mesaj care să mențină fluxul ajutorului occidental, să nu provoace Rusia și să liniștească poporul ucrainean.

Și, după opt ani de război cu Rusia, spun experții, ucrainenii pur și simplu calculează amenințarea altfel decât aliații lor occidentali.

În 2014, unitățile de comando rusești au capturat Peninsula Crimeea, iar separatiștii susținuți de ruși au încercat să distrugă două provincii din estul Ucrainei.

Trupele sunt adăpostite în tranșee de ambele părți ale așa-numitei linii de contact care răsună frecvent de zgomotul produs de arme de calibru mic și foc de mortar. Peste 13.000 de oameni au fost uciși în conflict.

Nu toată lumea din țară este de acord cu abordarea guvernului actual. Weekendul trecut, liderii opoziției politice variate și adesea zgomotoase din Ucraina l-au presat pe zelenski să lase deoparte apelurile la calm și să pregătească țara pentru război.

O colecție de membri ai Parlamentului din diferite partide, precum și fostul președinte, prim-ministru și ministru de externe, au semnat un comunicat în care îi cer lui Zelenski să mobilizeze forțele armate ale Ucrainei pentru a face față „amenințării mortale din partea Rusiei care planează asupra Ucrainei”.

„El crede că dacă sperie poporul ucrainean, gradul său de aprobare va scădea”, a spus despre Zelenski Arseni Petrovici Iațeniuk, care era prim-ministru al Ucrainei când a izbucnit războiul în 2014.

„Dacă Rusia își începe invazia, trebuie să uităm de politică și de gradul de aprobare din această țară, pentru că nu sunt sigur că vom avea șansa să avem următoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale”.

Ucrainenii se pregătesc, chiar dacă semnele de mobilizare totală nu sunt pe deplin vizibile. În toată țara, mii de oameni s-au înscris pentru a învăța abilități de luptă la cursurile organizate de guvernul ucrainean și de grupuri paramilitare private.

Scopul este de a crea o forță de apărători civili care să poată continua o insurgență în cazul în care forța principală a armatei ucrainene ar fi decimată într-un atac rusesc.

Iulian Fota: „Nimic iminent în perspectiva unui război cu Rusia!”

Iulian Fota, expert în probleme de securitate, numit marți secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, a comentat negocierile dintre NATO și Rusia, în contextul în care, la București, miercuri are loc ședința CSAT.

„Trebuie spus foarte clar că încă nu este nimic iminent în ceea ce privește posibilitatea unui război. Nu avem date care să arate, în acest moment, că ceva iminent, grav, chiar catastrofal, s-ar putea petrece în următoarele zile, ca să fi reclamat un CSAT de urgență”, a declarat Iulian Fota, în exclusivitate pentru FANATIK.

„Este doar o isterie mediatică și poate tactica unor adversari politici, de a azvârli cu pietre în Cotroceni. Am putea înțelege acest fenomen, dar este nedemn, fiind vorba despre un moment în care noi ar trebui să strângem rândurile, în contextul unei perioade atât de complicate, nu să ne păruim între noi”, a argumentat secretarul de stat.