Rușii din UE: minoritate neînțeleasă sau profitori de casă nouă? „Vor totul dar nu fac nimic”

Războiul din Ucraina a generat clare sentimente anti-ruse în rândul europenilor. De la oligarhi până la omul de rând, rușii civili sunt percepuți peste graniță drept varianta la fel de nocivă, dar neînarmată, a militarilor lui Vladimir Putin. Cei mai duri critici îi acuză că sunt spălați pe creier pentru că afișează un sentiment de totală impunitate vizavi de ororile declanșate de Moscova în Ucraina. În replică, rușii spun că n-au ce face în fața regimului de la Kremlin.

Rușii, musafiri cu sentimentul impunității

Războiul început de Rusia în Ucraina nu i-a împiedicat pe ruși să se afișeze peste tot în Europa cu aerul că nu au nici o fărâmă de legătură cu oroarea declanșată de Putin. Relaxați și siguri pe ei când se uită în ochii țării gazdă, mai ales ca turiști, rușii nu vorbesc în majoritate despre războiul pe care l-au început în țara vecină, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Iar dacă s-a întâmplat, ei ce legătură au? Cu toate că Vladimir Putin și acțiunile sale se bucură de un sprijin majoritar acasă, potrivit sondajelor.

Dar nu toți rușii care au venit în țări europene sunt turiști. Unii au plecat ca să scape de mobilizarea lui Putin pentru război. Astfel că unii îi acuză pe rușii care trăiesc în Europa că „vor totul, dar nu fac nimic”, în timp ce alții susțin că mulți dintre ei sunt opozanți ai lui Vladimir Putin care au nevoie de sprijin, notează Euronews.

„Visul meu a fost întotdeauna să merg în Europa”, spune rusul Ivan Sidorov. El nu și-a dat numele real, temându-se pentru statutul său de imigrant și pentru familia sa din Rusia.  Surprins de ușurința cu care a putut intra în UE, bărbatul de 31 de ani și-a găsit un loc de muncă și s-a mutat din Sankt Petersburg în Lituania, în septembrie anul trecut, cu câteva săptămâni înainte ca Rusia să anunțe mobilizarea parțială.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

„Acasă nu putem schimba nimic”

Ivan Sidorov a văzut pentru el și familia sa un viitor dincolo de graniță, în blocul comunitar, din cauza situației dezastruoase din Rusia. „În cazul președintelui nostru, în cazul guvernului, regimului de la noi, aici nu putem schimba nimic. Dacă încercăm, riscăm să ajungem la închisoare. Înainte, credeam că avem o șansă. Dar mi-am dat seama că era inutil”, a declarat Ivan Sidorov pentru sursa citată.

Când tancurile rusești au intrat în Ucraina, în februarie 2022, Ivan Sidorov a participat la mai multe demonstrații împotriva războiului în Sankt Petersburg, orașul natal al lui Vladimir Putin. În timp ce el a reușit să evite mâna lungă a legii, mii de ruși au fost arestați, bătuți și încarcerați de forțele de securitate pentru împotrivirea lor față de linia Kremlinului.

„Când află că sunt din Rusia se schimbă la față”

Deși se opune guvernului rus, Ivan Sidorov spune că politica îi este impusă implacabil de regim. „Înainte de a mă muta aici, credeam că existența unor probleme politice între oameni obișnuiți ca mine este un mit. Credeam că toată lumea a înțeles că este vorba despre politică și că cei care au plecat din Rusia erau împotriva a tot ceea ce se întâmplă și că nu a fost alegerea lor”.

„Dar când am ajuns, am fost surprins să văd cât de dificile sunt lucrurile. Când oamenii află că sunt din Rusia, văd cum se schimbă la față”, adaugă el. Sprijinul pentru Ucraina este foarte puternic în Lituania, țară ocupată în trecut de trupele URSS. Mulți lituanieni sunt critici față de Rusia, marcată de ceea ce ei numesc ocuparea, exploatarea și rusificarea țării lor în timpul URSS, deși există ambivalență în unele părți.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

Rusofobia, „un bug psihologic”

Potrivit lui Sidorov, un „bug psihologic” moștenit din istorie face ca rușii să fie văzuți ca dușmani în mentalul colectiv, chiar dacă persoana pe care o întâlnesc nu are nimic de-a face cu asta. Deloc de mirare – dar Sidorov n-o spune – câtă vreme întreaga Europă de Est a stat amar de ani sub murdara talpă sovietică „eliberatoare”. Sidorov își amintește momentele în care alte persoane au fost agresive, ostile sau l-au întrebat fără încetare cu privire la poziția sa privind războiul din Ucraina, uneori folosind insulte sau glume jignitoare.

„Adevărul este că cea mai mare parte a populației rusești nu este de acord cu războiul: cea mai mare parte a populației rusești nu este politizată”, spune el. Dar sondajele îl contrazic pe Sidorov. „Uniunea Sovietică a suprimat orice dorință de a influența politica. Acel regim le-a dictat oamenilor cum ar trebui să trăiască timp de 70 de ani”, insistă Sidorov. „Autoritarismul acestui regim i-a făcut pe oameni neputincioși”.

Măsuri restrictive în Lituania

Lituania, în semn de solidaritate cu Ucraina, a pus în aplicare mai multe măsuri restrictive împotriva cetățenilor ruși, suspendând vizele la scurt timp după invazie și interzicându-le să cumpere proprietăți. „Cred că aceste politici sunt o greșeală uriașă”, spune Sidorov. „Oamenii care susțin această mizerie rămân în Rusia. Toți ceilalți evadează și încearcă să-și reconstruiască viața”. „Avem deja destule probleme. Ne-am pierdut casele. Nu ne putem întoarce în Rusia așa”. Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu afirmațiile lui Sidorov.

În septembrie anul trecut, unii specialiști în politică și securitate internațională, au declarat că impunerea unor măsuri stricte asupra cetățenilor ruși în UE este necesară pentru a arăta încă o reacție împotriva agresiunii Moscovei și solidaritate cu Ucraina. „Nu este normal să vedem elita rusă bucurându-se de viață în Europa ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, în timp ce uciderea, torturarea, violul și jefuirea Ucrainei de către ruși continuă”, au declarat aceștia.

Peste 600.000 de ruși, cu vize Schengen în anul declanșării războiului

În pofida restricțiilor de călătorie și a vizelor impuse Rusiei de multe țări UE în 2022, peste 600.000 de cetățeni ruși au obținut anul trecut vize Schengen. În Lituania, noua casă a lui Ivan Sidorov, de două ori mai mulți ruși au solicitat permise de ședere decât în 2021 (aproape 4.000), potrivit departamentului de migrație al țării. Cu toate acestea, situația este diferită în alte părți ale Europei.

„Putem vedea că Franța face tot ce poate”, spune Nadejda Kutepova, o avocată rusă și activistă pentru drepturile omului care a ajuns în Hexagon ca refugiată în 2015. Modul cum ea a fost tratată de către societate sau de către statul francez nu s-a schimbat de la începutul războiului din Ucraina, în februarie anul trecut – cu excepția eternei „probleme a birocrației francize”, spune ea.

„Rușii vor să aibă totul și să nu facă nimic”

În schimb, Kutepova se arată dură la adresa compatrioților ei. „Rușii vin în Franța, dar nu vor să ia parte la lupta împotriva războiului”, a explicat ea. „Ei vor să aibă totul și să nu facă nimic”. Nadejda Kutepova însăși a protestat împotriva războiului și a „comunității pro-Putin” din Franța, lăudând crearea de către guvern a unor mecanisme speciale de protecție pentru refugiații ucraineni.

După ce a trăit în Rusia, Kutepova explică faptul că poate înțelege „lucrurile rele” pe care ucrainenii le gândesc adesea despre comunitatea rusă. „Majoritatea rușilor nu sunt pregătiți să fie acuzați în acest fel. Ei spun că nu sunt responsabili pentru această situație. Sunt foarte, foarte supărată din cauza asta. Oamenii nu merg la proteste pentru că nu cred că participarea lor este utilă și va schimba ceva”, adaugă ea.

Cu toate acestea, Kutepova consideră că Europa ar trebui să facă mai mult pentru a-i integra pe rușii care trăiesc în interiorul granițelor sale. „Comunitatea europeană ar trebui să acorde mai multă atenție la ceea ce fac rușii, pentru că există întotdeauna riscul ca cei care nu vorbesc limba locală sau nu înțeleg istoria europeană și codurile culturale să fie pradă ușoară pentru ambasadele Rusiei. Acest lucru ar putea crea o situație nefavorabilă”.