„Benzina, iodul și pașapoartele”, isteriile iraționale care au cuprins populația. „E un comportament de turmă, nu duce nicăieri”

Cozile uriașe formate miercuri seară la multe benzinării din Capitală pe fondul zvonului scumpirii carburanților a fost doar ultimul episod dintr-o serie de astfel de evenimente ce a cuprins populația țării în ultimele două săptămâni, pe fondul războiului din Ucraina. În mod similar, în zilele trecute, lumea s-a alarmat cu privire la un posibil val de radiații produs în urma luptelor de la Cernobîl și a luat cu asalt farmaciile în căutarea unor pastile de iod. La fel, lumea s-a înghesuit pentru înnoirea pașapoartelor de frica aceluiași război.

Specialiștii sunt de părere că astfel de episoade sunt doar fenomene iraționale, simple „comportamente de turmă”, a unei populații cuprinse de panică, ce denotă, o lipsă totală de încredere în autoritățile statului dar și incapacitatea acestora din urmă de a comunica eficient cu populația.

„E doar un comportament de turmă, ce nu duce nicăieri”

Speriați că prețul la combustibil ar putea exploda peste noapte, sute de șoferi au luat miercuri cu asalt benzinăriile din țară. Pe rețelele de socializare au fost distribuite imagini nu doar cu cozile imense de la stațiile de alimentare, dar și cu șoferi veniți să cumpere benzină în butoaie sau chiar damigene. Ministrul energiei, Virgil Popescu, a încercat să dea asigurări că nu există argumente pentru creșterea prețului și că stocurile sunt suficiente.

Acesta a declarat miercuri seară la postul Digi24 că că toată panica a pornit de la o stație „MOL din Beiuș”, iar ulterior informația a fost rostogolită pe rețelele de socializare și s-a creat panică. Zvonul că prețul benzinei ar ajunge joi la peste 11 lei nu s-a confirmat, majoritatea benzinăriilor vânzând în continuare carburantul cu cu preț de circa 8 lei/litru. Cel mai ridicat preț la benzină este la stațiile Mol, de peste 8,5 lei pe litru, de altfel, benzinăria din Beiuș care a afișat prețul de 11 lei la carburanți, fiind unul din factorii care a declanșat isteria de miercuri, a fost tot o benzinărie din franciza Mol. Publicația Economedia a scris că franciza Mol se confruntă cu unele probleme de aprovizionare după ce, în Ungaria, prețurile la combustibil au fost plafonate timp de trei luni, iar cererea a crescut exponențial.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Economiștii susțin însă că acest ultim episod cu panica alimentării cu carburant nu este decât un comportament de turmă ce apare în condițiile unei asimetrii a informației pe piață. Aceștia susțin că în lipsa unor vectori credibili, anume instituțiile statului, apar astfel de isterii generale.

„Asistăm la o panică care este exprimarea unui comportament de turmă. Comportamentul de turmă este o speță din problema informației asimetrice, un larg capitol din știința economică. Sunt cazuri în care participanții la piață nu au același grad de cunoaștere, nu împărtășesc un grad de cunoaștere similar în legătură cu obiectul schimbului. Apoi, avem și astfel de spețe, în care comportamentul de turmă se produce în cazuri extreme în care se consideră că unu sau câțiva din participanții din piață au o informație net superioară majorității celorlalți. Altfel spus, consideră că distribuția informației este extrem de polarizată. Consideră că unu e foarte deștept, că e în posesia a ceva ce nimeni altcineva nu mai știe. Și atunci toți se iau după acesta.

Practic, ceea ce vedem acum este un comportament de turmă. Cineva a văzut că unu a scumpit benzina, și-a zis „singur știe el ceva, înseamnă că ăsta e viitorul”, și restul, pe aceeași logică, „păi dacă ăsta știe, hai să facem și noi la fel” – și așa se întâmplă ceea ce am văzut. Astfel de fenomene extreme de informație asimetrică se întâmplă pentru că oamenii nu au acces la informație de calitate, nu există vectori de distribuție a informației pe care să-i socotească credibili. Putem vorbi de niște deficiențe structurale, cronice în cazul nostru – lipsa de credibilitate a instituțiilor statului, lipsa de credibilitate a elitelor, care sunt oricum inversate, și atunci lumea chiar nu știe după cine să se ia. Este o dezorientare generală care facilitează astfel de fenomene”, a declarat pentru FANATIK economistul Bogdan Glăvan.

Acesta este de părere că panica de miercuri a fost complet inofensivă și a asemuit-o cu panica ce a dus la golirea rafturilor cu hârtie igienică în timpul pandemiei COVID. În opinia acestuia, astfel de acțiuni iraționale, determinate de incertitudinea cu care se confruntă oamenii, diferă fundamental de comportamente precum „goana la bancă”. Acestea din urmă, deși pot avea la bază același tip de zvonuri false sau informații neadevărate, pot deveni profeții ce se auto-îndeplinesc.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

„Această panică cu scumpirea benzinei, la fel ca și panica cu hârtia igienică, sunt doar niște panici iraționale care nu duc nicăieri. Ele diferă astfel de situații precum panica privind stabilitatea unei bănci, unde am avea o self-fulfilling prophecy, adică o informație falsă ce ar duce la confirmarea ei în cazul în care oamenii ar încerca toți să-și retragă economiile. La hârtie igienică sau la benzină nu putem avea o astfel de situație, pentru că benzinăriile din sectorul petrolului nu sunt predispuse la panică. Marfa există pe piață, e suficientă pentru toată lumea, după ce se îndestulează cei cuprinși de panică, rămâne pentru restul. Poți să ai benzină câtă vrei. Însă în cazul unei bănci, banii nu sunt acolo, dacă un număr mare de persoane încearcă să-și retragă banii, banca fiind i-lichidă prin definiție, lucrurile sunt total diferite.

În cazul de față, cred că o astfel de panică nu poate duce nicăieri. De aceea mi se pare ridicolă și reacția autorităților. Este o chestie ridicolă pur și simplu. Sigur, prețul crește, este evident, și nu știm până unde va crește. Oamenii sunt preocupați, iar în cazul unora chiar merită să-și facă stocuri. Dacă ei consumă un rezervor pe lună, atunci are sens economic. Dacă însă consumă un rezervor pe săptămână, atunci nu prea are sens. Deci nu suntem toți la fel.

Iraționalitatea a ceea ce s-a întâmplat stă în faptul că toată lumea a descoperit brusc aseară că trebuie să-și facă stocuri, totul pe baza unui zvon. Situația e mult mai simplă. Lumea nu are informație de calitate, este dezorientată, este speriată, e marcată de incertitudine pe toate planurile, și atunci e foarte susceptibilă să se ia după o prostie. Însă câte vreme nu sunt factori de fond, structurali, ea se stinge rapid. Nu duce nicăieri”, a mai declarat pentru FANATIK profesorul Bogdan Glăvan.

Lipsa totală de încredere în autorități

În opinia sociologilor, războiul din Ucraina și imaginile terifiante cu bombardamentele armatei ruse, eveniment ce a venit după doi ani în care populația a fost traumatizată de pandemia COVID, a creat o stare de presiune asupra întregii societăți ce favorizează acest tip de comportament irațional.

„Toată situația asta cu războiul de la granițele României, care vine după o perioadă în care psihicul nostru a fost iarăși greu încercat în perioada pandemiei, au creat o stare de spirit care este extrem de favorabilă dezvoltării unor reacții necontrolate, și de multe ori, iraționale. Oamenii nu sunt obișnuiți cu situații de genul căreia prin care trecem acum. Și atunci, încearcă să se apere, și nu au la îndemână decât aceste reacții rudimentare, reacția față de efectul imediat. O reacție de altfel pro-ciclică, aș spune, pentru că e evident că, cu cât cumperi mai multe pastile de iod, cu atât lipsesc mai multe pe piață, și cu cât cumperi mai multă benzină cu atât este mai ușor să crească prețul.

Teoretic, liderii politici ar fi trebuit să fie primii care să tempereze aceste reacții, numai că aceștia se bucură de o încredere foarte redusă în momentul de față. Acest lucru este știut de mult. Și aici avem același cerc vicios. Lipsa de încredere în persoanele publice politice se datorează și incapacității acestora de a comunica corect”, a declarat pentru FANATIK sociologul Mircea Kivu.

De cealaltă parte, sociologul Vladimir Ionaș este de părere că principalul motiv pentru care oamenii cad cu atât de multă ușurință în capcanele acestea întinse de unii și de alții este lipsa totală de încredere în autoritate. În opinia sa, în acest moment, România nu are liderii și politicienii credibili, care să fie capabili să liniștească populația în astfel de cazuri.

„După o perioadă atât de lungă de pandemie, în care oamenii au acumulat nervi și frustrare, supărare, dezamăgiri, nemulțumire față de modul în care statul a gestionat pandemia – oamenii avea nevoie de niște lideri politici care să le ofere încredere. Să le dea acea încredere în modul în care comunică ceva. Din păcate, lipsesc cu desăvârșire liderii aceștia.

Ministrul energiei, este ultimul om care ar putea să le transmită ceva cetățenilor, iar aceștia să creadă – de aceea, aseară mi s-a părut o greșeală modul de comunicare al ministrului energiei care a ales să facă o postare pe Facebook. Să nu uităm că tot domnul ministru a anunțat că liberalizarea va fi în folosul cetățenilor, că prețurile nu vor crește, iar realitatea a fost cu totul alta”, a declarat sociologul Vladimir Ionaș pentru FANATIK.

În opinia sa, miercuri seară, pe isteriei create de zvonul scumpirii benzinei ar fi fost necesară ca principalii oameni din stat, președintele și premierul, să iasă și să liniștească populația. În opinia sa, în lipsa încrederii în autorități, episoade precum goana după iod, sau cozile de la pașapoarte, se pot repeta oricând.

„Cred că oamenii miercuri seară ar fi avut nevoie de o ieșire publică de urgență, fie a președintelui, fie a primului ministru – care să-i asigure că de joi toate lucrurile vor reveni la normal, că vor exista niște creșteri de prețuri, dar într-o limită normală, nu cum se zvonea de 11, 12 lei pentru litru de combustibil – pentru a calma complet spiritele. Din păcate nu a avut loc această ieșire, iar oamenii nu au încredere în autorități, nu știu ce să creadă.

Va fi foarte ușor ca orice astfel de informație aruncată în spațiul public sau pe rețelele sociale, de unde va fi preluată de televiziuni, să creeze panică. Am văzut astfel de exemple în ultima perioadă: cozile le pașapoarte, panica după iod. Nu a explicat nimeni, „ok, oameni buni, vă faceți pașapoarte, și unde plecați? Pentru că dacă începe un război cu România, începe cu toată lumea”. La fel și cu iodul, inițial au spus că nu e o problemă și că oamenii nu au de ce să cumpere iod, iar apoi iese și ministrul sănătății și primul-ministru și spun că statul trebuie să cumpere mai mult iod, pentru că nu are rezerve”, a declarat Vladimir Ionaș, sociolog la Grupul de Studii Socio Comportamentale AVANGARDE.

Iohannis și Ciucă, fără capacitate de comunicare

Sociologii sunt de părere că războiul din Ucraina scoate încă o dată în evidență faptul că autoritățile române stau foarte prost la capitolul comunicare. Mai mult, dacă șeful statului este deja cunoscut pentru reticența pe care o are față de ieșirile publice, premierul Nicolae Ciucă, un fost general, nu este nici el un foarte bun comunicator.

„De la primul ministru nici nu aveam așteptări foarte mari. Provine dintr-un sistem în care comunicarea, transparența, informațiile sunt ținute secrete. Nu e obișnuit să aibă o relație cu cetățenii. Dar președintele României avea obligația să facă lucrul ăsta. Dacă primul ministru ar fi ieșit aseară și ar fi dat un semnal puternic din partea statului cetățenilor, ar fi avut avantajul tocmai acesta al hainei militare, al generalului de armată care ne-ar fi putut asigura că nu există motive de panică. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat.

Însă, repet, nu e o surpriză modul în care comunicată primul ministru, realizând de unde vine acesta, domnia sa nu realizează cât de importantă este această relație între instituțiile statului și cetățeni. Problema vine de la președinte, care este om politic, ales de toți cetățenii României și ar fi trebuit să iasă el cu un astfel de mesaj”, a mai spus sociologul Vladimir Ionaș.

În opinia acestuia, după modelul liderilor din țările occidentale, și liderii actuali ai țării ar trebui să comunice aproape zilnic în această perioadă. Nu doar că populația țării trebuie să fie informată cu privire la evenimentele actuale, dar în actualul context, în care zeci de mii de refugiați ajung în țara noastră, autoritățile de la București au obligația de a transmite informații și către aceștia.

„Dacă ne uităm în toate țările civilizate, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Statele Unite, Marea Britanie, Germania – aproape zilnic, liderii acestor țări, vorbim de președintele SUA, de premierul Boris Johnson, de cancelarul Germaniei, în Franța, președintele Macron – toți ies, dacă nu zilnic atunci o dată la două zile, și transmit mesaje atât propriilor cetățeni, cât și celorlalți europeni. La noi nimeni nu transmite mesaje nici măcar propriilor cetățeni.

Asta în condițiile în care România ar trebui să fie un lider regional, ținând cont de ceea ce se întâmplă. Ai Moldova lângă tine, față de care ai o datorie morală, trebuie să o ajuți în momentul ăsta. În același timp trebuie să le transmiți mesaje și ucrainenilor care fug din calea războiului și vin la tine în țară. Ai o plajă largă căreia trebuie să te adresezi, și tu lipsești. Nu comunici, nu consideri că e important. E foarte ciudat modul în care alege să se comporte clasa politică. Cred că e și o rămășiță din perioada comunistă în clasa politică, în instituțiile noastre, în care au impresia că informațiile, că deciziile legate de direcțiile în care trebuie să meargă țara în situațiile de criză trebuie să rămână secrete, că așa era pe vremuri”, a mai declarat pentru FANATIK sociologul Vladimir Ionaș.

Reacțiile autorităților, după trecerea panicii

Joi, după ce prețurile la carburanți au rămas neschimbate și lumea s-a calmat, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Fiscul, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor și Consiliul Concurenței au demarat controale la toate companiile petroliere din România. „Nu voi permite nimănui să profite de situație pentru ca din lăcomie să destabilizeze economia și viața cetățenilor. Am cerut sancțiunile cele mai severe pentru cei care vor să genereze instabilitate”, a spus premierul Ciucă într-o declarație de presă la Palatul Victoria.

„Specula și lăcomia acestor șarlatani care vor să facă rapid munți de bani provocând temeri false românilor trebuie să primească o replică tranșantă și dură din partea instituțiilor statului!”, a transmis joi și Marcel Ciolacu, care a spus că le-a cerut miniștrilor PSD să trimită toate instituțiile de control din subordine pentru a verifica modificările prețurilor la carburanți.

La rândul său, șeful ANPC a transmis joi că statul ar putea confisca veniturile suplimentare realizate de benzinării dacă se dovedește că acestea au majorat artificial prețurile la carburanți.

Reamintim că săptămâna trecută farmaciile din România au rămas fără pastile de iod după ce populația, panicată de luptele ce s-au purtat în apropierea centralei de la Cernobîl, a epuizat stocurile de iodură de potasiu sau alte suplimente alimentare care conțin iod. Chiar Ministerul Sănătății a avertizat că iodura de potasiu nu trebuie să fie consumată în mod preventiv, fiind periculoasă pentru sănătate, și că, în cazul unui incident nuclear, iodul se administrează doar în primele ore, iar acesta va fi distribuit în cel mai scurt timp de autoritățile medicale locale. De altfel, joi, Rusia a anunțat că centrala nucleară de la Cernobîl a fost reconectată la rețeaua de energie electrică.

La fel, miercuri, Ministerul de Interne a transmis că numărul de cereri depuse pentru eliberarea de paşapoarte, în perioada 1-8 martie, faţă de perioada similară din 2021, a crescut cu 417%. Numărul programărilor a fost, în aceeaşi perioadă, mai mare cu peste 300% faţă de anul trecut.