Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanțe, și fostul deputat Cristian Boureanu au fost condamnați la închisoare pentru luare de mită și trafic de influență, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată.
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, joi, 24 martie, pe fostul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu, la închisoare cu executare pe o perioadă de 8 ani și 6 luni. Acesta este acuzat de luare de mită și trafic de influență, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată.
Sebastian Vlădescu a fost ministru al finanțelor în primul din cele două guverne Tăriceanu, între 2005 și 2007, și, din nou, din 23 decembrie 2009 până pe 2 septembrie 2010 în guvernul Boc.
În acelaşi dosar, au mai fost condamnați și fostul deputat Cristian Boureanu, care a primit 4 ani şi 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, și Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, care a primit 7 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Un alt nume care apare în dosar este Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Acesta a fost condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită.
În plus, o apropiată a conducerii Companiei Naţionale CFR, Mihaela Mititelu, a primit 4 ani pentru complicitate la trafic de influenţă.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 10 zile de comunicare, este precizat în dosarul ÎCCJ.
Judecătorii au dispus confiscarea unor sume uriașe. În ceea ce-l privește pe Sebastian Vlădescu, vor fi confiscați 3.990.248 de lei, 2.177.000 de euro şi 65.000 de euro.
De asemenea, vor mai fi confiscate sumele de 3.121.328 de lei şi 1.919.900 de euro de la Ionuţ Costea, 3.083.498 de lei şi 1.050.087 de euro de la Mihaela Mititelu, 1.114.000 de euro de la Constantin Dascălu şi 2.111.799 de euro de la Cristian Boureanu.
Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată și omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se numără şi Sebastian Vlădescu.
Austriacul a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA și a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români cu privire la încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
În anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din banii încasați de la statul român.
În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară pentru a încheia contractul și pentru a plăti la timp facturile emise.
A fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.
Apoi, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Potrivit DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit suma 2.242.000 de euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 de euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 de euro.
În același timp, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 de euro.
“Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria)”, scrie Agerpres.