Falimentele de pe piața asigurărilor și veniturile enorme pe care le primesc șefii ASF a făcut ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să devină ținta a numeroase critici legate de modul în care își îndeplinește atribuțiile. Un proiect inițiat de un grup de parlamentari USR vrea să transforme această sinecură călduță într-o funcție mult mai puțin bănoasă și mai instabilă. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, însă ASF reclamă că i s-ar știrbi independența și că proiectul are elemente de neconstituționalitate.
Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a trezit prinsă în mijlocul unui scandal de proporții la începutul primăverii, după falimentul companiei de asigurări Euroins, ASF fiind acuzată că nu și-a făcut treaba în ce privește supravegherea pieței asigurărilor. Scandalul a fost amplificat și de informațiile privind salariile enorme primite de șefii ASF, la care se adaugă și diverse bonusuri.
Proiectul de lege depus la Senat preconizează nu doar reducerea considerabilă a veniturilor conducerii ASF, ci creează și premisele pentru înlocuirea lor mai rapidă din funcție, înainte de împlinirea celor 5 ani, cât durează mandatul Consiliului ASF, potrivit reglementărilor în vigoare.
În primul rând, proiectul prevede ca niciun angajat al autorității să nu aibă venituri brute din salarii sau asimilate salariilor mai mari decât indemnizația brută a președintelui României. Această prevedere va face ca veniturile obținute de șefii ASF să scadă apreciabil. Consiliul ASF are nouă membri, fiecare dintre ei primind o indemnizație lunară mai mare decât cea a șefului statului, de 18.379 lei net, față de salariul șefului statului, de numai 14.602 lei.
Pe lângă această indemnizație, cei cinci membri executivi primesc și salarii care, prin comparație, îl fac pe președintele României să pară un sărăntoc. Salariul net al președintelui ASF este 40.534 lei, iar prim-vicepreședintele are o leafă de 35.959 lei. Pe lângă aceștia, mai sunt trei vicepreședinți, fiecare cu un salariu net de 31.564 lei pe lună. Nu se știe care va fi impactul reducerii salariale la șefii ASF de rangul doi, ținând seama că salariile acestora sunt ținute la secret întrucât nu sunt demnitari și pot opta ca veniturile pe care le trec în declarația de avere să rămână confidențiale.
O altă prevedere a proiectului de lege se referă la rapoartele anuale ale Autorității. În momentul de față, acestea sunt prezentate Parlamentului care ia act de ele. Dacă proiectul va fi adoptat, aceste rapoarte vor trebuie supuse votului în plenul reunit, iar în caz de respingere, conducerea ASF este demisă în bloc. Practic, se va aplica același regim ca și în cazul rapoartelor trimise Parlamentului de către posturile publice de radio și televiziune.
Consiliul Economic și Social a trimis Parlamentului un aviz favorabil, fără observații, pentru proiectul de lege. Favorabil a fost și avizul Consiliului Legislativ, singurele observații fiind legate de chestiuni de tehnică legislativă, precum clarificarea unor termeni. Consiliul Legislativ, deși nu are în atribuții să se pronunțe asupra oportunității soluțiilor legislative propuse, poate semnala probleme de constituționalitate, însă nu este cazul pentru acest proiect.
În schimb, punctul de vedere trimis de Autoritatea de Supraveghere Financiară invocă inclusiv aspecte care ar putea ridica probleme de constituționalitate, întrucât unele prevederi legate de exercitarea atribuției de supraveghere ar fi lipsite de claritate și precizie. De asemenea, revocarea Consiliului ASF prin votul Parlamentului ar fi o încălcare a principiului separației puterilor în stat. În consecință, demiterea conducerii prin respingerea raportului ar afecta independența instituției.
„Funcția de control al Parlamentului în ceea ce privește atât Guvernul, cât și celelalte autorități nu presupune că organul prin care se exercită puterea executivă este în subordinea forului legislativ suprem, ci reprezintă doar o modalitate de conlucrare între aceste instituții ale unui stat democratic, și nu o imixtiune a puterii legislative în activitatea puterii executive, întrucât acest lucru ar însemna o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, se spune în avizul ASF, semnat de președintele Nicu Marcu.
Nici plafonarea salariilor nu mulțumește Autoritatea care menționează că un acord între Banca Mondială și Ministerul Finanțelor prevedea ca autoritățile de supraveghere din sistemul financiar să-și poată stabili singure bugetele și nivelul salarizării. Astfel, comisioanele și taxele aplicate entităților supravegheate ar trebui să asigure independența financiară a ASF, fără vreo imixtiune din partea guvernanților.