Maroc a depășit toate așteptările la Cupa Mondială din Qatar și joacă împotriva Franței pentru un loc în marea finală. Un succes sportiv cu conotații istorice pentru băieții lui Walid Regragui. Dar și unul care îl face deja învingător pe emirului Qatarului, al cărui demers de a organiza Cupa Mondială în numele lumii arabe este încununat de succes.
Organizarea de către Qatar a Cupei Mondiale la fotbal a suscitat discuții aprinse încă de la momentul în care FIFA a decis în favoarea sa.
Iar acestea au fost amplificate de chestiunile legate de drepturile omului și de acuzele despre tratamentul inuman la care au fost supuşi migranţii care au muncit la construirea stadioanelor şi infrastructurii.
Au urmat, în preajma startului competiției, discuțiile despre interzicerea însemnelor LGBTQ+. Sau a consumării băuturilor alcoolice în zona stadioanelor.
Însă, când fotbalul a preluat cu adevărat prim-planul, vocile critice au prins a se stinge. După cum remarca, de la fața locului, și colegul Marian Popovici.
Mai mult, visul Șeicului Tamim bin Hamad Al Thani, cel care deține PSG, a prins și mai mult viață. Căci demersul său de a organiza competiția în Qatar avea un scop precis: să dea vizibilitate și să promoveze dezvoltarea lumii arabe, prin fotbal, dar şi pe plan politic.
Chiar dacă reprezentativa țării gazdă a fost, așteptat, o decepție. Să ne amintim doar de victoria istorică a Arabiei Saudite împotriva Argentinei. De cea a Tunisiei împotriva Franței.
Dar mai ales de parcursul Marocului. Căci prima echipă din Africa ajunsă în semifinalele Cupei Mondiale este o reprezentantă a lumii arabe.
Și lucrurile nu se opresc aici. O probează, un amănunt deloc lipsit de importanță. Prima pagină de astăzi, din Jerusalem Post. Pe care, sub o poză cu Regragui și vedetele sale scrie ”Suntem toți marocani”.
Editorul șef al publicației, Yaakov Katz, a precizat: „Se pare că unul dintre cititorii noștri este mare fan al Marocului și pot înțelege: a fost o plăcere să-i vedem jucând. Mult succes diseară”.
Front page ad in the @Jerusalem_Post this morning. Seems one of our readers is a big fan of the Moroccan national team and I can understand: It has been a pleasure watching them play. Best of luck tonight. pic.twitter.com/kP2e2TK2SX
— Yaakov Katz (@yaakovkatz) December 14, 2022
O alegere editorială importantă ținând cont că vorbim despre un ziar din Israel, țară care a fost vreme lungă, în opoziție totală cu lumea arabă.
Aceasta chiar în contextul în care publicația înființată în 1932 revendică o linie independentă. Și este recunoscută pentru echidistanța cu care găzduiește ”voci” din toate părțile.
Dar una asumată și capabilă să simbolizeze contextul particular actual, din punct de vedere politic. Mai exact faptul că după zeci de ani de întâlniri și cooperare pe ascuns, în urma Acordurilor Abraham, s-a ajuns și la o normalizare diplomatică între Maroc și Israel. Întărită de faptul că, în vară, Regele Mohammed VI a recunoscut comunitatea evreiască drept parte a culturii marocane.
În acest context, acest titlu este încă unul dintre simbolurile noilor relații dintre aceste două țări. Și marchează, de asemenea, dorința de a arăta că înțelege lumea arabă, în ansamblu, care s-a unit în spatele ultimului său reprezentant la această Cupă Mondială: Maroc.
În contrapartidă, poate, și cu faptul că jucătorii marocani și-au sărbătorit succesele cu steagul Palestinei. Lucru care, desigur, a declanșat discuții aprinse.