Situație tensionată la Chișinău în contextul încercărilor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova. „Zona fierbinte reală e acum la Marea Neagră”

Președintele Maia Sandu a convocat marți de urgență Consiliul de Securitate al țării în contextul deteriorării situației de securitate din Transnistria în urma unei serii de explozii și atacuri văzute ca o încercare a Moscovei de destabilizare a Republicii Moldova.

Situație tensionată la Chișinău

Președintele Maia Sandu a anunțat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate pe fondul deteriorării situației de securitate din republica separatistă Transnistria, controlată de Federația Rusă. În cadrul unei conferințe de presă susținută după această ședință, Maia Sandu a precizat că există informații despre o altă explozie pe un aerodrom din apropierea Tiraspolului și a susținut că la originea atacului de luni au fost trupe din interiorul teritoriului transnistrean.

„Ceea ce se întâmplă în ultimele 24 de ore în regiunea transnistreană este o escaladare a tensiunilor. Vă amintesc că pe durata mai multor săptămâni în regiune au fost fost mai multe alerte cu bombe în școli și instituții medicale. Au urmat exploziile de ieri, de la sediul așa numitului MKB transnistrean, incidentul de pe aerodromul din Tiraspol și explozia de la nodul de radiocomunicații din Maiak. Urmărim cu precauție și vigilență evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol. Analizele noastre la această oră arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii interesate în destabilizarea situației. Acest lucru destabilizează regiunea transnistreană și creează riscuri pentru Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu care a subliniat că acțiunile de destabilizare pornesc de la forțe din interiorul Transnistriei.

În plus, președintele Republicii Moldova a mai precizat că a fost decisă creșterea nivelului de alertă în ceea ce privește securizarea obiectivelor de infrastructură critică.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Și Moscova a anunțat marți că monitorizează îndeaproape situația din Transnistria. În cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat ce legătură are Rusia cu situația tensionată din Transnistria și dacă Vladimir Putin intenționează să aibă contacte cu președintele moldovean Maia Sandu. „Nu, în acest moment nu sunt planificate contacte, nu există astfel de planuri. Singurul lucru pe care îl pot spune este că urmărim foarte atent cum evoluează situația acolo. Bineînțeles, vin știri de acolo care provoacă îngrijorare”, a spus oficialul rus.

Pe de altă parte, autoritățile de la Tiraspol au anunțat anularea paradei de 9 Mai, atunci când Rusia sărbătorește Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat marți, după ședința consiliului de securitate la care a participat că s-a decis instituirea unui cod roșu privind pericolul terorist.

Această decizie a venit după ce marți dimineața, așa zisul minister de interne de la Tiraspol a anunțat producerea a două explozii puternice în localitatea Maiak, din raionul Grigoriopol, în urma cărora au fost distruse două antene de telecomunicații ce retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia. Prima explozie a avut loc la ora 6.40, iar cea de-a doua la 7.05, potrivit autorităților de la Tiraspol, nefiind înregistrate victime.

Incidentul de marți vine după ce luni, în jurul orei 17.00, la sediul Serviciului Secret de la Tirapol au fost semnalate alte explozii, iar autoritățile de la Tiraspol au susținut că a fost vorba de un atac cu lansatoare de grenade.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Ministerul Apărării din Ucraina a susținut că incidentul de luni a fost o operațiune sub steag fals a Rusiei cu scopul de a implica regiunea transnistreană în conflictul din Ucraina. Oficialii de la Kiev citează în acest sens corespondența din 22 aprilie dintre doi oficiali transnistreni, și anume o scrisoare în care secretarul Comisiei pentru Situații de Urgență din Transnistria îi cere detalii unui guvernator local despre pregătirile pentru adăpostirea populației pentru situații de urgență.

„E evident că acesta e cazul unor măsuri provocatoare organizate de FSB pentru a instaura panica și sentimentele anti-ucrainene. Autorii vor justifica războiul de pe teritoriul Ucrainei sau vor implica regiunea Transnistreană în ostilități, fie pentru mobilizarea rezerviștilor, fie pentru a lansa atacuri asupra teritoriului ucrainean”, se arată în comunicatul Departamentului de Informații al Ministerului Apărării din Ucraina.

De altfel, după incidentul de luni, și autoritățile de la Chișinău au avut o reacție similară, susținând că se urmărește „crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate”.

„Obiectivul urmărit de incidentul de astăzi ține de crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate în regiunea transnistreană, ne-controlată de autoritățile constituționale. În acest context, Biroul politici de reintegrare cheamă la păstrarea calmului și împreună cu instituțiile naționale competente monitorizează evoluțiile cazului menționat”, a transmis luni guvernul de la Chișinău.

„Zona fierbinte reală e acum la Marea Neagră”

Incidentele din Transnistria vin în contextul în care, vineri, generalul rus Rustam Minnekaiev a declarat că obiectivele Rusiei în Ucraina sunt acum controlul deplin al regiunilor din est și sud, dar și realizarea unui coridor terestru spre Transnistria unde s-ar înregistra „cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”. Republica Moldova a reacționat imediat și l-a convocat vineri pe ambasadorul rus la Chișinău cerându-i Moscovei să-i respecte statutul de țară neutră.

În weekend, liderii de la Kiev au avertizat că „apetitul Moscovei continuă să crească” și că următoarea țintă a Rusiei o prezintă Republica Moldova. Analiștii de politică internațională sunt de părere că aceste evoluții din ultimele zile ne arată că zona reală fierbinte s-a mutat din Marea Baltică în Marea Neagră.

„În toată aceasta perioada, în ultimele luni, România a avut în vedere, cred eu, stabilitatea și siguranță Republicii Moldova. Un potențial scenariu de destabilizare din direcția Rusiei a fost discutat inclusiv în surse deschise legate de Moscova. Ca atare, atât România cât și Republica Moldova s-au comportat, din ce am văzut eu, prudent, moderat, matur, evitând orice potențială provocare. Publicul trebuie sa înțeleagă ca zona fierbinte reală e acum la Marea Neagră, nu în zona Baltică”, a declarat pentru FANATIK Ovidiu Raetchi, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență.

Analiștii politici sunt de părere că asistăm la o reorientarea a Moscovei către statele din sud-estul Europei în contextul în care în Polonia și statele baltice există un puternic sentiment anti-rusesc iar, la nord, Finlanda și Suedia sunt tot mai aproape de aderarea la NATO.

„Planul lui Vladimir Putin de la bun început, și bun început nu este de acum două luni ci de când acesta a preluat șefia Federației Ruse, a fost evident să recupereze într-un fel sau altul toate fostele republici sovietice fără excepție. Și atunci a avut încă de la început o strategie complexă, și trebuie spus că, în unele cazuri, ea a funcționat. A transformat unele foste republici sovietice practic în clienți ai Moscovei, cum e cazul Armeniei de exemplu. Speranța lui era ca prin mijloace mai curând politice și economice decât militare să realizeze același lucru în Ucraina.

Faptul că Vladimir Putin țintește Republica Moldova nu este deloc o noutate, el o țintește de vreo douăzeci de ani. Sigur, acum este un context foarte periculos, pentru că noi avem de a face cu o pivotare a strategiei expansioniste a Rusiei, de unde ținta inițială militară era Kievul, acum ținta militară s-a deplasat către sud. Și Vladimir Putin, din cât putem noi descifra intențiile sale pe linie militară, intenția sa estă să acapareze tot, până la Transnistria inclusiv. Tot însemnând nordul Mării Negre, ceea ce pentru el are un anumit sens pentru că privează Ucraina de ieșirea la mare, și își aduce trupele în coasta Chișinăului, de unde speră el, va fi doar un mic pas spre destabilizarea, și de ce nu, anexarea Republicii Moldova”, a declarat pentru FANATIK Cătălin Avramescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București și fost ambasador al României în Finlanda.

În opinia acestuia, în reorientarea către sud-est a presiunilor exercitate de către Kremlin în special către Republica Moldova, România nu are multe opțiuni la dispoziție, Bucureștiul neaflându-se într-o poziție la fel de puternică ca statele din nordul sau centrul Europei.

„Situația este foarte periculoasă într-adevăr, pentru că dacă acest lucru se va întâmpla vom avea o Federație Rusă expansionistă exact la granițele NATO. Nu știu ce poate face România, pentru că Vladimir Putin țintește către liniile de minimă rezistență. El se uită în jur, lângă granițele Rusiei, și caută să vadă unde rezistența cedează cel mai ușor. El a crezut că lucrul acesta se va întâmpla în Ucraina, pentru că trăia cu iluzia că ucrainenii sunt de fapt ruși și că abia așteaptă sosirea armatei ruse. Sigur, asta este o prostie, însă unde ceea ce nu este o prostie este faptul că în jurul granițelor Rusiei, există guverne care nu au nevoie de un brânci prea puternic pentru a se duce în jos, pentru că sunt slabe, corupte și duplicitare.

Putem observa că strategia sa generală a pivotat dinspre centrul și nordul Europei către sud-estul Europei. Asta pentru că în centrul și nordul continentului se confruntă cu guverne necorupte, puternice, care au opinia publică în spatele lor și care au capacități militare impresionante, cum este cazul Poloniei, Finlandei sau Suediei. Țările baltice s-au descurcat foarte bine, cel puțin la capitolul bună guvernare, economia lor stă foarte bine. Lituania, o țară de zece ori mai mică decât România, l-a expulzat pe ambasadorul rus și a încheiat complet dependența de gazele rusești. Asta cu toate că era mult mai dependentă de gazele rusești decât România, care nu se află în situația asta și observăm că nu o face. Putin observă aceste lucruri și atunci s-a orientat către țările unde știe că dacă împinge, politic și economic, găsește putregai. Iar această țară prin definiție este România”, a mai precizat Cătălin Avramescu.

Destabilizarea Moldovei, ținta reală a Moscovei

Luni, după incidentul din Transnistria, politologul rus Serghei Markok, fost consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat în presa de la Moscova că România ar plănui, alături de NATO și armata ucraineană, atât ocuparea Transnistriei cât și a Republicii Moldova.

„România, cu sprijinul NATO și al armatei ucrainene, intenționează să pună mâna pe Transnistria și plănuiește o represiune politică în masă împotriva tuturor susținătorilor ruși. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Republica Moldova”, a declarat oficialul rus, citat de publicația Pravda.

Zilele trecute, și fostul ministru al Apărării al Republicii Separatiste Donețk, Igor Strelkov, declara că, potrivit informațiilor pe care le deține, România se pregătește pentru ocuparea Republicii Moldova.

Istoricul Cosmin Popa este de părere că asistăm la o propagandă prin care se încearcă o justificare pentru o eventuală acțiune asupra Republicii Moldova. „Dacă este să ne luăm după Igor Ghirkin- Strelkov, fostul “ministru” al apărării din Republica Populară Donetsk, justificarea propagandistică a ceea ce se va întâmpla în Transnistria, și probabil Moldova, va fi cam așa: “am intervenit pentru că Chișinăul, ajutat și înarmat de alianța Kiev-București, pregătea deja curățarea Tranistriei”. Iată că acum capătă sens și “aglomerarea” informațiilor despre România. Strelkov afirma că România participa direct, inclusiv prin soldați români îmbrăcați în uniforme moldovenești, armament și că a pregătit întregi unități moldovenești în România. Deci, tot tacâmul propagandistic din 1992. Traducerea ar fi cam asta: NATO ne atacă direct, prin intermediul României”, este de părere istoricul Cosmin Popa.

De altfel, aceste ultime episoade vin în contextul în care, săptămâna trecută, Rusia a reacționat dur după ce autoritățile de la Chișinău au promulgat legea prin care a fost interzisă afișarea simbolurilor agresiunii ruse. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a îndemnat autoritățile moldovene să se abțină de la anumite declarații amenințând că, în caz contrar, „Rusia va răspunde, iar aceste răspunsuri vor fi dureroase”.

Săptămâna trecută, un amplu raport al centrului de cercetare în securitate britanic RUSI sublinia că, în actualul context al situației de pe front, un atac al Rusiei asupra Republicii Moldova pare improbabil. Însă nota că reorientarea spre Occident întreprinsă de guvernul de la Chișinău vine în opoziție cu interesele Moscovei în zonă și că serviciile secrete rusești ar putea opta pentru operațiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

„Actuala dezbatere în cadrul FSB este dacă va destabiliza Moldova pentru a lega forțele ucrainene la granița de sud, pentru a contracara sentimentul pro-european în creștere în țară și pentru a arăta Occidentul că sprijinul pentru Ucraina riscă consecințe mai ample, inclusiv în Balcani.

După interdicția simbolurilor militare rusești, serviciile secrete ucrainene au început să primească rapoarte că generalul-maior Dmitri Milyutin de la Serviciul Cinci FSB discuta despre organizarea unei mișcări de protest în Moldova care ar folosi în mod intenționat simbolurile interzise în masă, încurajând autoritățile să amendeze un număr mare de protestatari.

Aceste proteste au început de atunci să se materializeze. Intenția este de a le construi spre un punct culminant pe 9 mai, bazată pe argumentul că președintele Sandu împiedică țara să-și celebreze propriul rol în Marele Război Patriotic. Scopul este apariția unui proces de protest și represiune, de provocare și de răspuns, în speranța provocării unei crize politice”, se arată în raportul celor de la RUSI.

De altfel și specialiștii de la Institute for Study of War scriau luni că trupele ruse ar putea „executa operațiuni sub steag fals în Transnistria pentru a amplifica argumentele Moscovei cu privire la sentimentele anti-rusești din Moldova”, însă notau că o participare activă a trupelor transnistrene la războiul din Ucraina rămâne foarte puțin probabilă.