Slovacia, următorul “stat-problemă” al Europei? Majoritatea slovacilor ar saluta o victorie militară a Rusiei în Ucraina

Un sondaj, ale cărui rezultate au fost făcute publice în urmă cu două săptămâni, spunea că majoritatea slovacilor ar saluta o victorie militară a Rusiei în Ucraina.

Slovacia, următorul “stat-problemă” al Europei?

Acest rezultat a creat o mare controversă în Slovacia, unii susținând că în spatele unor rezultate pe care mulți le consideră scandaloase se află o metodologie defectuoasă. Cu toate acestea, observatorii pasionați cu greu pot considera șocante rezultatele sondajului “How are you Slovakia?”, realizat de agențiile MNFORCE și Seesame și de Academia Slovacă de Științe.

Slovacia a fost mult timp una dintre cele mai pro-ruse țări din Europa. Anul trecut, Globsec a constatat că 56% dintre slovaci cred că NATO provoacă în mod deliberat Rusia prin încercuirea sa cu baze militare și mai mult de jumătate dintre ei cred, de asemenea, că Rusia este o victimă a “comploturilor occidentale”.

În ianuarie, chiar înainte de invazie, 44% credeau că NATO este responsabilă pentru tensiunile din Ucraina, în timp ce doar 34% credeau că Rusia este de vină.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Chiar și președintele rus a fost mult timp bine privit în Slovacia, 55% având o părere pozitivă despre el în 2021. Interesant este că numărul a scăzut la 28% în aprilie, în timp ce numărul persoanelor cu o părere favorabilă despre Rusia a rămas aproximativ același.

Opinia pozitivă față de Rusia rezidă în legăturile istorice și culturale și sunt întărite de vulnerabilitatea actuală a slovacilor la teoriile conspirației. Ceea ce contrastează puternic este politica externă a actualului guvern slovac.

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, Slovacia s-a comportat ca un partener de încredere, sprijinind Ucraina vocal, diplomatic și militar. De fapt, de multe ori a făcut mai mult decât se aștepta pentru o țară de mărimea sa, de exemplu prin donarea sistemului de apărare aeriană S-300.

Această politică nu este, totuși, o garanție. Guvernul pro-occidental este în dezordine și, prin propriile greșeli, a pierdut majoritatea în parlament și s-ar putea să nu supraviețuiască în această toamnă.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Alternativele sunt înfricoșătoare, iar politica externă a multor partide de opoziție reflectă opiniile pro-ruse ale majorității populației.

Criza energetică le dă putere populiștilor

Pe întreg continentul european, partidele de extremă dreapta și de extremă stânga fac capital politic din impactul economic al războiului din Ucraina.

O mulțime de aproximativ 5.000 de protestatari, provenind de la extrema dreaptă și de la extrema stângă, a protestat în urmă cu o săptămână la Bratislava. A fost prima demonstrație comună a partidelor de opoziție din Slovacia din ultimii doi ani, deși nu a fost doar un eveniment izolat într-o mică națiune europeană vecină cu războiul.

Pe întreg continentul, grupurile de linie dură fac capital politic din impactul economic al conflictului, în condițiile în care prețurile la alimente și energie cresc vertiginos.

Există deja ecouri timpurii, dar alarmante, ale urmărilor crizei financiare globale, o perioadă care a dus în cele din urmă la președinția lui Donald Trump în SUA, la votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană și la lideri populiști din Brazilia până în Polonia și Ungaria.

La șapte luni de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, neliniștea legată de inflație și de prăbușirea nivelului de trai a dus la ascensiunea unor forțe politice cunoscute, fie că este vorba de o sfidare directă a hotărârii UE de a se debarasa de petrolul și gazele rusești, fie că este vorba de vechile discursuri ale anti-imigrației și nativismului.

Democrații suedezi de extremă dreapta s-au clasat pe locul al doilea în alegerile din această lună și vor intra pentru prima dată în guvern. În Italia, alegerile de duminică au fost marcate de victoria Giorgiei Meloni, care și-a depășit rivalii de dreapta, susținând “apărarea identității naționale italiene”.

În Germania crește îngrijorarea cu privire la o reacție împotriva prețului economic al eforturilor de a-l limita pe Putin. Între timp, în Franța se observă o scădere a sprijinului pentru sancțiunile actuale împotriva Rusiei.

Proteste în fostele state comuniste

Nemulțumirea cu privire la consecințele războiului se manifestă în special în fostul est comunist al Europei, unde unele națiuni au fost mai divizate în ceea ce privește legăturile cu Rusia.

Au avut loc proteste în masă în Republica Cehă, în timp ce în Slovacia, partidele de opoziție cer ca țara să îl imite pe liderul maghiar Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE și un critic deschis al sancțiunilor.

Slovacia, membră a UE și a NATO, se remarcă în regiune prin sprijinul scăzut pentru alianța militară și prin încrederea ridicată în Rusia și în conducerea acesteia. Doar unul din doi cetățeni crede că Rusia a atacat de fapt Ucraina și mai mulți slovaci au încredere în ruși decât în americani, o moștenire a faptului că în secolul al XIX-lea țara a privit spre Moscova pentru a proteja micile națiuni slave, potrivit unui studiu realizat de Institute for Public Affairs.

Guvernul slovac sprijină activ Ucraina prin sancțiuni, livrarea de arme și ajutorarea a aproximativ 88.000 de refugiați care au cerut să rămână în țară. Ca răspuns, liderul opoziției, Robert Fico, și suporterii săi folosesc o narațiune anti-UE în stil Orban pentru a-și consolida popularitatea.

Partidul Smer al lui Fico și-a revenit de la un sprijin record de 9,1% în ianuarie 2021, după un scandal de corupție, la 14% în prezent, propulsat de retorica pro-rusă și populistă. Acest lucru îl plasează pe locul al doilea în peisajul politic fragmentat al Slovaciei, ceea ce îl pregătește pe fostul prim-ministru de trei ori pentru o nouă încercare de a ajunge la putere împotriva administrației minoritare.

“Guvernul și președintele sunt în mare măsură responsabili pentru creșterea prețurilor, deoarece au târât Slovacia într-un război cu care Slovacia nu are nimic de-a face”, a declarat Fico în fața susținătorilor la Bratislava, relatează Bloomberg. “Alegerile anticipate sunt modalitatea de a ieși din această criză.”

Alături, în Republica Cehă, partidul de extremă dreapta Libertate și Democrație Directă a ajuns pentru prima dată pe locul al doilea într-un sondaj de opinie în această lună, înaintea oricărui partid de guvernământ. Acest lucru s-a datorat “naturii sale protestatare”, având în vedere nesiguranța în rândul cetățenilor, a declarat STEM, un institut de sondaje cu sediul la Praga.

În Germania, este vorba mai ales de fostul est comunist, unde mulți simt încă o simpatie mai puternică pentru Rusia decât pentru SUA.

Semne îngrijorătoare în Germania și Franța

Guvernul german este îngrijorat de faptul că amestecul dintre creșterea prețurilor la energie, o recesiune iminentă și o inflație accelerată ar putea duce la tulburări sociale în timpul iernii. Țara își naționalizează cel mai mare importator de gaz pentru a evita prăbușirea industriei energetice.

Potrivit unui sondaj Forsa, 42% dintre est-germani susțin sancțiunile împotriva Rusiei, față de 66% în partea de vest a țării. Cancelarul Olaf Scholz a acuzat recent opoziția că exploatează criza energetică în timpul unei rare ieșiri în parlament.

La fel ca în Slovacia, extremele politicii s-au unit într-un protest în Germania săptămâna trecută. Stânga radicală Die Linke a organizat o demonstrație în orașul est-german Leipzig împotriva politicilor guvernamentale în domeniul energiei și al protecției sociale. Bannerele purtate de susținătorii lor arătau revendicări similare: scăderea prețurilor la energie și împăcarea cu Putin.

În Franța, sprijinul necondiționat pentru sancțiunile împotriva Rusiei se situează acum la 40%, față de 46% în martie, potrivit unui sondaj Elabe pentru BFMTV. Asta în condițiile în care inflația din regiunea euro se apropie de două cifre.

Liderul extremei drepte, Marine Le Pen, care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile prezidențiale din aprilie, a criticat guvernul pentru creșterea cu 15% a prețului la electricitate și gaz și a prezis că taxele vor trebui să crească pentru a plăti mecanismele care să protejeze întreprinderile și consumatorii de creșteri mai mari ale prețurilor.