News

Soarta Ucrainei se joacă cu China la masă. Ce planuri are „pacificatorul” Xi Jinping cu Vladimir Putin

Ce planuri are China cu Rusia și Ucraina. Vizita lui Xi Jinping la Moscova este privită cu scepticism de Statele Unite şi Europa
20.03.2023 | 13:48
Soarta Ucrainei se joaca cu China la masa Ce planuri are pacificatorul Xi Jinping cu Vladimir Putin
Vizita lui Xi Jinping în Rusia. Ce planuri are „pacificatorul” cu Vladimir Putin. Sursa foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Președintele Chinei, Xi Jinping, se află la Moscova, începând de luni, pentru prima dată în ultimii patru ani, pentru o vizită de trei zile, tema principală fiind războiul din Ucraina. Dar Statele Unite și Europa sunt sceptice, având temeri că liderul de la Beijing nu urmărește decât să-l susțină pe Vladimir Putin.

Ce ascunde vizita lui Xi Jinping?

Oficialii chinezi au prezentat vizita lui Xi Jinping ca pe o misiune de pace, în cadrul căreia acesta va încerca să „joace un rol constructiv în promovarea discuțiilor” dintre Rusia și Ucraina, după cum a afirmat un purtător de cuvânt al guvernului de la Beijing.

ADVERTISEMENT

Dar oficialii americani și europeni urmăresc cu totul altceva – dacă Xi Jinping va adăuga combustibil la războiul la scară largă pe care Putin l-a început acum mai bine de un an în Ucraina.

Oficialii americani spun că Beijingul ia în continuare în considerare posibilitatea de a oferi arme – în principal obuze de artilerie – Rusiei pentru a le folosi în Ucraina. Și chiar și un apel al lui Xi pentru o încetare a focului ar echivala cu un efort de a consolida poziția liderului de la Kremlin pe câmpul de luptă, spun ei, lăsând Rusia să controleze un teritoriu mai mare decât atunci când a început invazia, notează The New York Times.

ADVERTISEMENT

O încetare a focului acum ar fi „efectiv ratificarea cuceririi rusești”, a declarat, vineri, John Kirby, un purtător de cuvânt al Casei Albe. „Ar recunoaște, de fapt, câștigurile Rusiei și încercarea sa de a cuceri teritoriul vecinului său prin forță, permițând trupelor rusești să continue să ocupe teritoriul suveran al Ucrainei”.

„Ar fi un element clasic al planului Chinei”, a adăugat el, ca oficialii chinezi să iasă de la discuții susținând că „noi suntem cei care solicităm încetarea focului și nimeni altcineva nu o face”.

ADVERTISEMENT

Neîncredere la Washington și în capitalele europene

Acest scepticism față de unul dintre obiectivele declarate ale lui Xi domină spiritele la Washington și în unele capitale europene. Agențiile americane de informații au ajuns la concluzia că relațiile dintre China și Rusia s-au aprofundat în timpul războiului, chiar dacă Rusia s-a izolat de multe alte națiuni.

Cele două țări continuă să facă exerciții militare comune, iar Beijingul s-a alăturat Moscovei în denunțarea regulată a NATO. Iar China rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, care a ajutat Moscova să își finanțeze invazia în țara vecină.

ADVERTISEMENT

Oficialii chinezi nu au condamnat în nici un moment această invazie. În schimb, au declarat în mod ambiguu că toate națiunile trebuie să își respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială.

Responsabilii de la Beijing au colaborat cu diplomații ruși pentru a bloca declarațiile internaționale de condamnare a războiului din Ucraina, inclusiv la reuniunile G 20 din India, în februarie și martie.

Front comun Moscova-Beijing

În timp ce unii oficiali chinezi consideră că războiul început de Putin este destabilizator, ei recunosc o prioritate mai mare în politica externă: necesitatea de a sprijini Rusia pentru ca cele două națiuni să poată prezenta un front unit împotriva adversarului lor perceput (și declarat de Moscova), Statele Unite.

Xi și-a exprimat clar punctul de vedere atunci când a declarat la începutul acestei luni, în cadrul unei reuniuni politice anuale de la Beijing, că „țările occidentale conduse de SUA au pus în aplicare o izolare, o încercuire și o repreziune totală a Chinei, ceea ce a adus provocări grave fără precedent pentru dezvoltarea țării noastre”.

Dar China rămâne ferm ancorată în economia globală, iar Xi Jinping și consilierii săi vor să evite să fie văzuți ca actori răuvoitori pe scena mondială, în special în ochii Europei, un partener comercial important.

Unii analiști spun că Xi a adoptat aparența de pacificator, susținând că se află într-o misiune de a pune capăt războiului pentru a oferi o acoperire pentru eforturile de consolidare a parteneriatului său cu Putin, pe care Curtea Penală Internațională l-a acuzat vineri în mod oficial de crime de război, într-un mandat de arestare.

Xi și Putin au o afinitate personală puternică și s-au întâlnit de 39 de ori de când Xi a devenit președintele Chinei în 2012.

Potrivit unor analiști, publicarea de către China, luna trecută a unei declarații de principii generale în 12 puncte privind războiul din Ucraina a fost o încercare de a crea o perdea de fum de neutralitate în timpul planificării vizitei lui Xi Jinping.

„Cred că China încearcă să tulbure imaginea, să spună: nu suntem acolo pentru a sprijini Rusia, ci pentru a sprijini pacea”, a declarat Yun Sun, cercetătoare a politicii externe a Chinei la Stimson Center din Washington.

„Există o nevoie intrinsecă a Chinei de a menține sau de a proteja sănătatea relației sale cu Rusia”, a spus ea, adăugând că un oficial chinez de rang înalt i-a spus că geopolitica și intransigența SUA au fost motorul Beijingului în această relație – nu dragostea față de Rusia.

Sun a declarat că recenta mediere a Chinei pentru o primă apropiere diplomatică între Arabia Saudită și Iran a întărit ideea că China este un pacificator. Dar acea situație a fost cu totul diferită de războiul din Ucraina – cele două națiuni din Orientul Mijlociu purtau deja discuții de ani de zile pentru a încerca să repornească diplomația oficială, iar China a intrat în scenă în momentul în care ambele părți au ajuns la un acord.

China nu este un partener apropiat al nici uneia dintre cele două țări și are un interes economic foarte specific în a împiedica escaladarea ostilităților dintre Riad și Teheran – cumpără cantități mari de petrol de la ambele.

Zelenski n-are loc la masa Chinei

Când  Putin l-a vizitat pe Xi la Beijing chiar înainte de începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022, guvernele lor au proclamat un parteneriat „fără limite”. Cei doi s-au revăzut în septembrie anul trecut la o conferință de securitate la Samarkand, Uzbekistan. De la începutul războiului, Xi nu a vorbit cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și cu atât mai puțin i-a cerut punctul de vedere cu privire la negocierile de pace.

Zelenski a declarat că ar antama discuții de pace doar dacă  Putin își va retrage trupele de pe teritoriul ucrainean. Aceasta include Peninsula Crimeea, pe care armata rusă a confiscat-o în 2014, și regiunea Donbas, unde, în același an, trupele rusești au alimentat o insurgență separatistă pro-rusă.

Liderul de la Kiev a declarat că ar aprecia o șansă de a vorbi cu Xi, iar unii oficiali ucraineni speră că China își va exercita în cele din urmă influența asupra Rusiei pentru a-l determina pe Putin să își retragă trupele. Dar China nu a indicat că ar face o astfel de mișcare.

Joi, Qin Gang, ministrul de Externe al Chinei, a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, și a subliniat că părțile beligerante ar trebui să „reia discuțiile de pace” și să „revină pe calea reglementării politice”, potrivit unui rezumat chinez al conversației.

Într-un interviu acordat BBC înainte de anunțarea vizitei lui Xi, Kuleba a declarat că, în opinia sa, China nu este pregătită nici să înarmeze Rusia, nici să aducă pacea. „Vizita la Moscova este în sine un mesaj, dar nu cred că va avea consecințe imediate”, a spus el.

Analiștii de la Washington sunt de acord. „Nu cred că China poate servi drept punct de sprijin pentru un proces de pace în Ucraina”, a declarat Ryan Hass, fost diplomat american în China și oficial al Casei Albe, cercetător la Brookings Institution.

Hass a adăugat că China ar avea un rol ca parte a unui grup de semnare sau de garantare pentru orice eventual acord de pace și ar fi esențială pentru reconstrucția Ucrainei.

Cancelariile europene nu privesc cu ochi buni vizita lui Xi Jinping

Oficialii europeni au avut atitudini diferite față de China, iar unii au ca prioritate păstrarea legăturilor comerciale cu Beijingul. Dar alinierea Chinei cu Rusia pe parcursul războiului a stimulat o suspiciune și o ostilitate tot mai mari în multe cancelarii ale Europei.

Vineri, unii oficiali au reacționat cu prudență la anunțul vizitei lui Xi Jinping la Moscova – ei au văzut-o ca pe un nou semn al prieteniei, dacă nu al alianței, a Chinei cu Rusia, precum și ca pe un efort al Chinei de a se prezenta ca un mediator în război.

Wang Yi, cel mai înalt oficial de politică externă al Chinei, a subliniat necesitatea unor discuții de pace la Conferința de Securitate de la Munchen, la sfârșitul lunii trecute, înainte de o escală la Moscova. El a folosit un limbaj care părea destinat să îndepărteze națiunile europene de Statele Unite.

„Trebuie să ne gândim cu calm, în special prietenii noștri din Europa, la ce eforturi ar trebui depuse pentru a opri războiul; ce cadru ar trebui să existe pentru a aduce o pace durabilă în Europa; ce rol ar trebui să joace Europa pentru a-și manifesta autonomia strategică”, a spus el.

El a sugerat că Washingtonul dorește ca războiul să continue pentru a slăbi și mai mult Rusia. „Este posibil ca unele forțe să nu dorească ca negocierile de pace să se materializeze”, a spus el. „Lor nu le pasă de viața și moartea ucrainenilor sau de daunele aduse Europei. S-ar putea să aibă obiective strategice mai mari decât Ucraina însăși. Acest război nu trebuie să continue”.

Dar declarația în 12 puncte a Chinei nu a fost bine primită în Europa. Și mulți oficiali europeni, la fel ca omologii lor ucraineni și americani, sunt convinși că discuțiile timpurii privind un acord de pace se vor purta în detrimentul suveranității ucrainene, notează Le Point.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că poziția Chinei a fost orice altceva decât neutră.

„Nu este vorba de un plan de pace, ci de principii pe care le-au împărtășit”, a spus ea despre declarația Chinei. „Trebuie să le vedeți într-un context precis. Și acesta este contextul în care China a semnat, de exemplu, o prietenie nelimitată cu Moscova chiar înainte de începerea invaziei Rusiei în Ucraina”.

Iar denunțurile regulate ale Chinei la adresa NATO îi irită pe oficialii europeni. China a declarat că „securitatea unei regiuni nu ar trebui să fie obținută prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare” – o declarație care susține afirmația lui Putin că a trebuit să invadeze Ucraina din cauza unor amenințări care includeau extinderea NATO.

Poziția chineză „se bazează pe un accent deplasat pe așa-numitele ‘interese și preocupări legitime de securitate’ ale părților, implicând o justificare pentru invazia ilegală a Rusiei și estompând rolurile agresorului și celui agresat”, a declarat Nabila Massrali, purtător de cuvânt pentru afaceri externe și politică de securitate la Uniunea Europeană.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, s-a exprimat mai simplu: „China nu are prea multă credibilitate”, mai ales pentru că „nu a fost capabilă să condamne invazia ilegală din Ucraina”.

„Cele mai calde relații cu vechiul prieten, Putin”

Vizita lui Xi Jinping este criticată de Occident și abordată cu un ochi anxios de Ucraina. Iată câteva lucruri de știut.

Xi Jinping, care tocmai a început un al treilea mandat de președinte, lucru nemaiîntâlnit în China, îl numește în mod regulat pe Vladimir Putin „vechiul său prieten” cu care spune că are „cele mai calde relații”.

Unite de un parteneriat „fără limite”, celebrat anul trecut cu trei săptămâni înainte de începerea intervenției în Ucraina, Beijingul și Moscova s-au apropiat în ultimii ani, în special pentru a forma un front comun împotriva Occidentului.

Calitatea legăturilor dintre Moscova și Beijing este „superioară uniunilor politice și militare din perioada Războiului Rece”, „dialogul nostru politic este franc la maximum, în timp ce cooperarea noastră strategică a devenit cuprinzătoare și intră într-o nouă eră”, a declarat liderul de la Kremlin.

În timp ce vizita de trei zile se va concentra pe războiul din Ucraina, cei doi lideri vor semna, de asemenea, „o declarație comună (…) privind aprofundarea relațiilor de parteneriat cuprinzător și relația strategică care intră într-o nouă eră”, precum și un document privind cooperarea economică bilaterală până în 2030, a declarat Vladimir Putin.

China își subliniază ponderea în recenta reconciliere diplomatică dintre Arabia Saudită și Iran. Cu toate acestea, mulți analiști se îndoiesc de capacitatea lui Xi Jinping de a realiza o astfel de apropiere în chestiunea ucraineană, având în vedere legăturile dintre Moscova și Beijing – și lipsa sa relativă de influență asupra Kremlinului.

China avea avantajul de a fi în relații bune cu Iranul și Arabia Saudită, dar, în pofida prieteniei sale cu Rusia, „nu are legături strânse cu Ucraina și menține o retorică puternică anti-NATO”, amintește Abanti Bhattacharya, specialist în Asia de Est la Universitatea din Delhi (India).

Occidentul nu va susține apelul chinezilor la încetarea focului

Cu toate acestea, Beijingul face apel la respectarea integrității teritoriale a statelor – inclusiv a Ucrainei. Iar ministrul chinez de externe Qin Gang i-a îndemnat săptămâna trecută pe ucraineni și pe ruși să se angajeze în discuții de pace.

O poziție considerată neconcludentă de Occident, care consideră că China sprijină tacit agresiunea rusă și că marile apeluri la pace ale Beijingului nu au soluții concrete imediate.

Statele Unite au indicat deja că nu vor susține un nou apel chinez la încetarea focului în timpul vizitei lui Xi Jinping în Rusia, considerând că acest lucru ar echivala cu o consolidare a stăpânirii Rusiei pe teritoriile cucerite în Ucraina.

A furnizat Beijingul arme Kremlinului?

În februarie, americanii au acuzat China că ia în considerare furnizarea de arme către Moscova. „Suntem convinși că liderii chinezi se gândesc să furnizeze echipamente letale” Rusiei, a declarat directorul CIA, William Burns, la postul CBS. Potrivit presei, acestea ar include muniție și drone.

Până în prezent, doar Iranul a furnizat drone de luptă Moscovei, care le folosește pentru a ataca infrastructura energetică ucraineană.

Îngrijorare la Kiev în legătura cu vizita lui Xi Jinping

Ucraina așteaptă vizita lui Xi Jinping la Moscova cu o oarecare îngrijorare, temându-se că Beijingul, un aliat strategic al Rusiei, ar putea decide în cele din urmă să livreze arme Moscovei și să influențeze astfel rezultatul războiului.

În absența oricărei pârghii, ucrainenii speră că presiunea exercitată de aliații lor occidentali asupra guvernului chinez va contribui la menținerea acestui echilibru fragil. „Așteptările Ucrainei sunt la nivelul minim: ca situația să nu se deterioreze”, a declarat Serghei Solodky, director adjunct al centrului de analiză ucrainean New Europe.

Subiectul este atât de sensibil încât autoritățile ucrainene nu doresc să comenteze public vizita lui Xi Jinping. „Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

„Pentru noi, este extrem de important ca China să își mențină politica de respect neabătut pentru integritatea teritorială a altor țări”, a adăugat el, în condițiile în care Moscova a revendicat anexarea a cinci regiuni ucrainene.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, Xi Jinping, în numele neutralității țării sale, ar putea să se întâlnească și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, odată ce se va întoarce în China.

ADVERTISEMENT