News
notix pixel id

Soprana Angela Gheorghiu, pusă la zid de critici după declaraţiile despre Enescu, Porumbescu şi Maria Tănase: “O mare artistă, dar limitată cultural!”

Recentele declarații ale sopranei Angela Gheorghiu la adresa muzicii lui George Enescu, a lui Ciprian Porumbescu, a Mariei Tănase și a istoriei culturii muzicale în România au atras revolta specialiștilor, a oamenilor de cultură și nu numai...
08.10.2021 | 14:42
Soprana Angela Gheorghiu, pusă la zid de critici după declaraţiile despre Enescu, Porumbescu şi Maria Tănase:
Soprana Angela Gheorghiu, pusă la zid de critici după declaraţiile despre Enescu, Porumbescu şi Maria Tănase: "O mare artistă, dar limitată cultural!"
ADVERTISEMENT

Într-un interviu acordat site-ului contributors.ro, Angela Gheorghiu, probabil cea mai importantă solistă româncă de muzică de operă din acest moment, a emis o serie de acuzații șocante, printre care acelea că „în România s-au creat false legende”. În acest sens, i-a menționat pe compozitorii George Enescu, Ciprian Porumbescu, dar și pe Maria Tănase sau pe soprana și profesoara Arta Florescu. A avut, însă, parte de contra-reacții curajoase.

Dumitru Avakian are în spate o carieră impresionantă de critic muzical, de profesor la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” și de publicist. Profesorul Avakian n-a părut deloc surprins de afirmațiile sopranei, considerând că acestea au devenit, în parte, o obișnuință. Alteori s-a exprimat mai ponderat.

„Angela Gheorghiu este o mare personalitate a artei lirice vocale. Pe bună dreptate este apreciată, este prețuită pe marile scene de operă ale vieții muzicale actuale. Însă, din punctul de vedere al culturii muzicale generale, se dovedește a fi cu totul limitată. Asemenea multor vedete, apare în spațiul public cu lejerități de exprimare care nu-i fac cinste în calitate de artist și mai ales de artist român”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Dumitru Avakian.

ADVERTISEMENT
Compozitorul George Enescu (sursa informateca.ro)
Compozitorul George Enescu (sursa informateca.ro)

Criticul muzical Dumitru Avakian: „Angela Gheorghiu n-a aflat că Enescu a avut o carieră impresionantă de violonist concertist și că a dirijat în Franța”

Încă de la început, până a intra în amănunte și a „diseca” afirmațiile sopranei, l-am întrebat pe profesorul Avakian dacă, în opinia sa, există riscul ca spusele Angelei Gheorghiu să fi fost, cumva, denaturate sau extrase din context. Surprinzător sau nu, răspunsul specialistului a fost radical…

„Cu siguranță, nu putem crede că vorbele i-au fost răstălmăcite. Angela Gheorghiu a publicat recent o carte, intitulată „O viață pentru artă”, apărută în perioada „Festivalului George Enescu” și în care exprimă aceleași considerații. Este, într-adevăr, o mare vedetă. Dar sunt – pe de altă parte – chestiuni care țin de cultura muzicală în general, de istoria culturii noastre muzicale, aspecte cu care nu are niciun fel de tangență”, a explicat criticul.

ADVERTISEMENT
Coperta cărții „O viață pentru artă” (sursa librariilealexandria.ro)
Coperta cărții „O viață pentru artă” (sursa librariilealexandria.ro)

 

De altfel, în recentul său interviu la care am făcut trimitere anterior, soprana a afirmat că „în România există o problemă cu George Enescu și cu Ciprian Porumbescu. Nimeni nu vrea să afle cine au fost oamenii aceștia”. Gheorghiu a argumentat prin faptul că, timp de 30 de ani, nu a aflat numele niciunei săli celebre în care Enescu să fi concertat.

„Nu a aflat deoarece nu a vrut să se intereseze că Enescu a avut o carieră impresionantă de violonist concertist și că a cântat pe marile scene europene, în special, Franța, unde a și dirijat. De altfel, în acest an se împlinesc 100 de ani de la instituționalizarea operei bucureștene. Acum fix un veac, Enescu a dirijat opera „Lohengrin”, de Wagner”, a adăugat profesorul Avakian.

ADVERTISEMENT
Angela Gheorghiu și fostul soț, tenorul Roberto Alagna (sursa hepta.ro)
Angela Gheorghiu și fostul soț, tenorul Roberto Alagna (sursa hepta.ro)

„Angela Gheorghiu și Roberto Alagna, refuzați la „Festivalul Enescu” pentru că ar fi cerut o sumă exorbitantă!”

Unul dintre motivele pentru care contestă valoarea acestor compozitori (și nu numai) ar fi o discuție cu regretatul dirijor Sergiu Celibidache, care i-ar fi mărturisit că, „nu numai istoria României, politică sau socială, dar și cea culturală, este alcătuită din false legende”. Însă, interlocutorul nostru a precizat clar că marele dirijor Sergiu Celibidache a avut rețineri față de aproape toate marile personalități muzicale ale timpului…

Pentru Dumitru Avakian, motivul este simplu: „Cred că Angelei Gheorghiu, nu-i place România pentru că nu a fost niciodată invitată să cânte la vreo ediție a „Festivalului George Enescu”. Lumea nu este la curent cu pretențiile sale, dar, spre exemplu, în anul 2003, la concertul de la Sala Palatului, pe care dorea să-l susțină împreună cu tenorul francez de origine italiană Roberto Alagna (n.r fostul ei soț), a fost solicitată o sumă exorbitantă, pe care statul român nu avea cum s-o plătească!”

ADVERTISEMENT
Ion Iliescu, un președinte meloman dar... cumpătat (sursa hepta.ro)
Ion Iliescu, un președinte meloman dar… cumpătat (sursa hepta.ro)

Ion Iliescu ar fi intervenit în problema spectacolului de la Sala Palatului

Potrivit altor surse, povestea concertului din anul 2003, care nu a mai avut loc, ar fi ajuns până la urechile lui Ion Iliescu, șeful statului din acea vreme. Astfel, inițiativa acelui concert a căzut și, de atunci, nimeni n-a mai îndrăznit să-i facă vreo invitație Angelei Gheorghiu, au menționat sursele noastre.

Într-adevăr, în paranteză fie spus, Ion Iliescu era și a rămas un meloman, care, iată, s-ar fi opus, totuși, unei asemenea cheltuieli de sute de mii de euro. În lumea artistică, este de notorietate faptul că, în perioada în care era prim-secretar la Iași, Iliescu mergea la concerte și la spectacole de teatru, astfel că era un apropiat al lumii artistice.

ADVERTISEMENT

Dar, se spune că și datorită intervenției sale, inițiativa acelui concert a „căzut” și că, de atunci, nimeni n-a mai îndrăznit să-i mai facă vreo invitație Angelei Gheorghiu. Acesta este, de fapt, motivul pentru care artista este furioasă pe România…

Ciprian Porumbescu (sursa facebook.com)
Ciprian Porumbescu (sursa facebook.com)

După George Enescu, Ciprian Porumbescu a căzut și el victimă tiradei artistei

Pentru că numele cel mai des folosit în interviul oferit de soprană este cel al lui George Enescu, se cuvine să amintim și un alt aspect. Angela Gheorghiu a afirmat că toate lucrările de început ale creatorului celor două Rapsodii au fost, de fapt, muzică populară orchestrată. „Lucrările cu adevărat speciale ale lui Enescu sunt doar acelea care sunt foarte moderne, în stilul muzicii franțuzești a epocii sale”, a continuat artista.

„Firesc era ca Angela Gheorghiu să cunoască faptul că genul rapsodiei prezintă o succesiune de teme muzicale cunoscute”, a menționat profesorul Avakian.

De altfel, Angela Gheorghiu a afirmat că, după cunoștințele sale, George Enescu ar fi concertat doar de două ori la New York, prima oară când nu fusese invitat oficial, ci a înlocuit un alt dirijor (pe celebrul Arturo Toscanini) și ulterior, la încă un spectacol: „Deci, de două ori. Cu două ori nu faci carieră, da?”… 

Nu a scăpat de tirul Angelei Gheorghiu nici Ciprian Porumbescu, un artist extrem de apreciat și în zilele noastre. De altfel, cântăreața s-a arătat revoltată inclusiv de faptul că numele Conservatorului din București s-a legat o vreme de cel al compozitorului și violonistului respectiv.

Cităm din interviul menționat mai sus: „Cine a fost Ciprian Porumbescu? Un compozitor care a scris puține lucruri… Ciprian Porumbescu a fost un compozitor ce se afla la începutul carierei și a compus o operetă românească (n.r „Crai nou”). Muzica sa nu este de mare valoare, comparativ cu mulți alți compozitori români. Bietul de el nici n-a avut timp pentru că a murit tânăr, din cauza tuberculozei”.

Autorul „Baladei” și al lui „Trei culori” n-a avut șansa unei familii înstărite

Pe de altă parte, este important de menționat faptul că, spre deosebire de George Enescu, Ciprian Porumbescu n-a avut șansa educației într-o familie înstărită și vom afla care au fost urmările…

Legat de cazul lui Ciprian Porumbescu, profesorul Avakian suține că, dincolo de orice tip de considerații (n.r Porumbescu este, printre altele, autorul cântecelor patriotice „Trei culori” și „Pe-al nostru steag e scris Unire”, dar și al „Baladei”, etc) acesta este apreciat de lumea muzicală de la noi drept un precursor.

„Ciprian Porumbescu a fost un talent imens, însă nu a beneficiat de o extinsă cultură profesională, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Mihai Eminescu, cel care i-a fost contemporan. Ciprian Porumbescu a fost un talent muzical absolut uriaș, dar care nu a avut șansa de a se fi dezvoltat în timp. A murit la treizeci de ani. El se identifică perfect cu sufletul românesc și era firesc să fie așa. Era perioada Unirii celei mici, a Tărilor Române. Atât „Balada”, cât și opereta „Crai nou”, stau mărturie”, a continuat Dumitru Avakian.

Și, ca de obicei, toate drumurile se întorc la… Enescu, iar criticul Avakian a punctat: „Spre exemplu, George Enescu  avut șansa unei familii bine așezate, care i-a oferit tot sprijinul. La început a studiat la Viena, ulterior la Paris și astfel, a înflorit. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu Enescu, cu fabulosul său talent, dacă ar fi rămas în Moldova într-o bojdeucă moldovenească”.

Maria Tănase (sursa certitudinea.ro)
Maria Tănase (sursa certitudinea.ro)

Maria Tănase, distinsă cu Marele Premiu al discului Academiei Charles Cros și apreciată de Brâncuși

Tiradele Angelei Gheorghiu nu au ocolit-o nici pe soprana Arta Florescu („atunci când era profesoară de canto distrugea aproape pe toată lumea”) și nici pe… Maria Tănase, care „a cântat printre mese”. Dar, așa cum a precizat și interlocutorul nostru, Gheorghiu nu a amintit că Maria Tănase a fost distinsă cu Marele Premiu al discului al Academiei Charles Cros și că a fost apreciată de Constantin Brâncuși.

Criticul a oferit, spre exemplu, faptul că ascultă cu plăcere muzică de jazz, dar că evită să se exprime cu pretenții profesionale, ca și în cazul genului pop. „Sunt chestiuni pe care le intuiesc, dar nu mă pronunț, cu atât mai mult, în mod public. Angela Gheorghiu trebuie judecată și prin această prismă, dar reacția față de Arta Florescu și față de Maria Tănase se înscrie în contextul despre care vorbeam anterior”, a specificat interlocutorul FANATIK.

„De asemenea, soprana și profesoara Arta Florescu a fost o personalitate a artei lirice românești, o persoană de extinsă cultură profesională, deosebit de exigentă cu studenții”, a completat Dumitru Avakian.

Am mai aflat că, în perioada în care studia la Colegiul „George Enescu”, Angela Gheorghiu era o persoană tăcută, simplă, firească în relația cu colegii: „Avea un alt tip de voce, de soprană, înaltă,  lirică. Din păcate, pentru ea, tot ce reprezintă România nu există! Dar, de fapt, cariera sa artistică a debutat în România. A concertat în compania Orchestrei Naționale Radio”.

Ioan Holender, o personalitate a operei mondiale (sursa hepta.ro)
Ioan Holender, o personalitate a operei mondiale (sursa hepta.ro)

O poveste cu Ioan Holender și cu… jeanșii „Julietei”

O altă temă abordată de Angela Gheorghiu a fost „modernismul exagerat” al unor anumite spectacole. De această dată, nemulțumirile sale au vizat un episod petrecut la Viena. Chiar și în acest context, legătura cu România a fost vizibilă, dat fiind faptul că, la vremea aceea, directorul operei vieneze era Ioan Holender, născut la Timișoara și devenit cel mai longeviv director managerial al celebrei Wiener Staatsoper.

Soprana a refuzat să joace în „Romeo și Julieta” costumată în bluejeans, așa cum solicita regizorul. „Aici vorbim despre lucruri foarte clare. Dacă în cadrul acestui proces de „înnoire” a spectacolului de operă caracterele și relațiile dintre acestea se păstrează, această translație în realitate, desi uneori forțată, este posibilă. Dar, atunci când caracterele sunt modificate, iar relațiile se schimbă, atunci fenomenul devine nefiresc și contravine libretului și muzicii”, a apreciat profesorul intervievat.

Revoluția din anii ’70 cu „Pelleas și Melisande” în limba franceză și recursul la… „Oedipe-ul” lui George Enescu

O altă problemă ridicată de soprana Angela Gheorghiu a fost interpretarea rolurilor în limba originală, fenomen cu care a avut de furcă la București, capitala țării de unde păstrează „amintiri de Paradis și altele, din Iad”. Dumitru Avakian consideră că este firesc ca un specacol să fie cântat în limba originală, „deoarece relația dintre muzică și cuvânt este bazată pe intimitatea dintre cuvânt și muzică imaginată de libretist și de compozitor”.

Însă, înainte de 1990, din considerentele politice cunoscute, pe scenele din țara noastră, spectacolele se derulau în limba română, „pentru că, a cânta într-o limbă occidentală era sinonim cu plecarea capului în fața vestului, ceea ce nu era îngăduit”.

Totuși, criticul muzical a readus în memoria iubitorilor muzicii de operă un episod uitat, din perioada comunistă: „În același timp, observ că tot în anii ’70, în spectacolele de operă românești s-a produs un eveniment incredibil. Sub bagheta dirijorală a maestrului Constantin Bugeanu, opera „Pelleas și Melisande” de Claude Debussy a primit aprobarea pentru a fi cântată  în limba franceză”.

„Motivul a fost legat de faptul că, în respectiva operă, relația dintre cuvânt și muzică este atât de strânsă, de intimă și de determinantă în ambele sensuri, încât altfel ar fi fost trădat chiar sensul muzicii. Aceasta a fost o excepție fericită, însă după 1990, marea majoritate a spectacolelor de operă au fost cântate în limba originală”, a argumentat partenerul nostru de dialog.

La final, Dumitru Avakian s-a întors la muzica lui George Enescu, în contextul precizat mai sus. Nici de această dată, nu a uitat s-o „certe” elegant, pe Angela Gheorghiu…

„Oedipe”-ul (nr. titlul original, în limba franceză) lui George Enescu a fost cântat la noi în limba română. Însuși compozitorul a aprobat această versiune în limba română, creată de un critic muzical, de un literat al perioadei interbelice. „Oedipe” este o operă genială, una dintre cele patru – cinci capodopere ale genului muzical dramatic, din prima jumătate a secolului XX, dar se pare că Angela Gheorghiu nu știe acest lucru…”, a încheiat profesorul Dumitru Avakian.

Profesorul Dumitru Avakian (sursa rfi.ro)
Profesorul Dumitru Avakian (sursa rfi.ro)

Criticul și profesorul Dumitru Avakian, personalitate românească și mondială

Personalitate actuală a culturii române, Dumitru Avakian este absolvent al  Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (actualmente Universitatea Naţională de Muzică), profesor de Studii Muzicale Teoretice și critic muzical. S-a născut la 2 decembrie 1942, în localitatea Cetatea Albă (la vremea aceea, localitate în cadrul Regatului României, actualmente aflată pe teritoriul Ucrainei). Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, decorat cu Ordinul Cultural în Grad de Cavaler, conferit de Preşedinţia României, distins cu Premiul „Gheorghe Lazăr”, înaltă distincţie conferită de Ministerului Invăţământului, dar și cu Distincția Ministerului Culturii din Armenia (2004).

De asemenea, este colaborator permanent al revistelor „Romania Literară”, „Actualitatea Muzicală”, profesor de studii muzicale teoretice pentru disciplinele „Istoria muzicii”, „Armonie” , „Forme muzicale” și „Contrapunct”, la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”, din Bucureşti. Activitatea sa publicistică din țară și de peste hotare se întinde pe o perioadă de peste 55 de ani, timp în care a scris mai mult de 2.500 de articole.

Dumitru Avakian este realizatorul multor emisiuni de radio şi de televiziune, emisiuni orientate prioritar în direcţia descoperirii, afirmării şi susţinerii tinerilor muzicieni din România, elevi, studenţi, abolvenţi ai instituţiilor noastre de învăţământ muzical artistic.

Organizator în domeniul vieţii muzicale, în ţară şi peste hotare, dar și a numeroase competiţii, concerte şi festivaluri destinate promovării tinerilor muzicieni elevi şi studenţi, membru al juriilor competiţiilor destinate tinerilor muzicieni performeri, consilier şi organizator al manifestărilor muzicale pentru Pavilionul Românesc la Expoziţia Universală din 2000 (Hanovra) și din 2005 (Nagoya), Dumitru Avakian este posesorul unui „CV” mai mult decât impresionant.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 865. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri