Sport

Splendori de epocă în pole position. Topul celor mai scumpe mașini de colecție vândute vreodată

Colecționarii împătimiți ai mașinilor de epocă scot din buzunar sume impresionante pentru a-și achiziționa modelele mult râvnite.
30.12.2023 | 22:24
Splendori de epoca in pole position Topul celor mai scumpe masini de colectie vandute vreodata
Colecționarii plătesc sume uriașe pentru mașinile de epocă dorite. foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Două Mercedes-Benz și trei Ferrari domină topul celor mai scumpe mașini de epocă vândute vreodată la licitație. Cea mai „accesibilă” dintre ele a fost achiziționată pentru aproape 30 de milioane de dolari, în timp ce recordul este o sumă de peste patru ori mai mare!

Ion Țiriac, românul cu o colecție impresionantă de mașini de epocă

Când vine vorba de o colecție, ceea ce de obicei îți vine în minte sunt timbre, monede, porțelan, păpuși, figurine de cristal, lucruri de genul ăsta, știți… lucruri mici. Sau, dacă trecem la un alt nivel, unicate, bijuterii, opere de artă, precum statuete sau tablouri, ori, mai recent, sculpturi… industriale! Plus, desigur, obiecte vechi, mergând până la antichități.

ADVERTISEMENT

Bine, bine, veți spune, dar mașinile? Mai ales că există repere în domeniu. Jay Leno, Jerry Seinfeld, Ralph Lauren, ca să amintim câteva nume. Dar și la noi, cu Țiriac Collection, care, pe lângă amploarea extraordinară, numeric vorbind, include modele produse din 1899 și până astăzi.

Între care, lucru unic în lume, fiecare dintre cele 7 modele Rolls-Royce Phantom din Seriile I-VII. Inclusiv două din celebra Serie IV, cea mai exclusivistă produsă vreodată. Pentru că numai 18 exemplare au fost produse între 1950 și 1956, dedicate, inițial, familiilor regale și șefilor de stat. Obrazul subțire (și) cu rarități se ține…

ADVERTISEMENT

Prețul unui automobil de colecție nu este în bani, este în… emoție!

Ei bine, da, aveți dreptate! Și mașinile pot fi, de fapt sunt, piese de colecție. Iar despre Țiriac Collection, vă promitem, vom povesti. Până atunci însă, să ne întoarcem la subiectul prezent. Așadar, care este resortul celor care colecționează mașini? Și de ce ajung să cheltuie sume incredibile pentru colecțiile lor, iată, cum notam mai sus, peste 100 de milioane de dolari pentru a deține un anume exemplar?

Ei bine, apărut la finele anilor 1800, automobilul și-a păstrat atributul de mijloc de transport practic. Însă, în timp, a căpătat și altele. Sunt istorie, opera de artă, expresia unor vise. Și, da, sunt persoane care investesc timp și bani în mașini unicat sau colecții pentru a-și scoate în evidență averea, statutul. Ca și altele care tratează acest segment, ca oricare altul ce poate reprezenta subiect al licitațiilor marilor case din domeniu, drept o investiție.

ADVERTISEMENT

Iar aici sunt mai multe aspecte. Valoarea de revânzare poate fi cu peste 50% mai mare decât costul unei mașini noi. Și crește dacă vorbim despre modele exclusive, fie la momentul producției, fie în timp, atunci când numărul exemplarelor funcționale sau care și-au păstrat atributele originale scade simțitor. În plus, sunt mai puțin costisitoare decât cele produse recent și într-o stare mai bună, atenția acordată lor de către proprietari este mult mai mare.

Însă, la fel de adevărat este că pentru mulți dintre cei care o fac, prețul automobilului sau valoarea colecției nu are vreo legătură cu banii. E mai profund decât atât, e emoție. Iar pentru aceștia, de cele mai multe ori, exemplarele din colecții nu sunt de vânzare.

ADVERTISEMENT

Unii colectează pentru că automobilele au fost mereu o pasiune, iar a deține modele care le-au marcat, într-un fel sau altul, existența, le aduce bucurie. Alții, pentru a păstra trecutul, pentru importanța istorică semnificativă. Mai sunt cei care colecționează pentru plăcerea pe care le-o oferă căutarea, vânătoarea de piese rare. Ori cei care apreciază timpul petrecut la licitații, vizitarea dealerilor de mașini și discuția cu colegii colecționari, inclusiv în cluburile specializate.

Licitațiile auto, o piață în continuă creștere

Piața licitațiilor este într-o continuă creștere. Iar segmentul automobilelor nu face excepție. O dovadă este și faptul că, spre exemplu, numai în SUA, aceasta a fost evaluată în 2022 la 3,21 miliarde de dolari. Iar până-n 2028, spun experții, este de așteptat să atingă 3,82 miliarde de dolari.

Cele mai scumpe modele de epocă vândute anul trecut la licitație:

  1. Mercedes-Benz 300 SLR Uhlenhaut Coupe (1955 ) = 143.000.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Stuttgart);
  2. Ferrari 410 Sport Spider (1955) = 22.005.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey);
  3. Ferrari F2003-GA F1 racing car (2003) = 14.880.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Geneva);
  4. Talbot-Lago T150-C-SS Teardrop Coupe (1937) = 13.425.000$ (Locația licitației: Gooding Amelia Island);
  5. Bugatti Type 57SC Atalante (1937 ) = 10.345.000$ (Locația licitației: Gooding Pebble Beach);
  6. Mercedes-Benz 540 K Spezial Roadster (1937 ) = 9.905.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey);
  7. Hispano-Suiza H6C Tulipwood Torpedo (1924) = 9.245.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey);
  8. Ferrari 250 GT SW Berlinetta Competizione (1960 ) =  9.066.600$ (Locația licitației: Gooding Londra);
  9. Ferrari 500 TRC Spider (1957 ) = 7.815.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey);
  10. Ferrari 375 America Vignale Cabriolet (1954) = 7.595.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey);
  11. Ferrari 275 GTB/C (1966 ) = 7.595.000$ (Locația licitației: RM Sotheby’s Monterey).

„Deși prețurile record au fost stabilite mai frecvent în vremuri de prosperitate economică, cele mai bune mașini vin adesea pe piață în momente neașteptate, iar colecționarii entuziaști răspund adesea în consecință”, a declarat recent John Wiley, managerul de analiză a evaluărilor Hagerty, una dintre cele mai importante entități în evaluarea mașinilor de epocă.

Cele mai scumpe modele de epocă vândute de-a lungul timpului la licitație

Iar afirmația sa este susținută de faptul că anul trecut am înregistrat recordul all-time. În mai, un Mercedes-Benz 300 SLR din 1955, cunoscut sub numele de Uhlenhaut Coupe, s-a vândut cu 142 de milioane de dolari. Suma uluitoare nu numai că a depășit cea mai mare sumă plătită anterior, ci a făcut-o cu aproape 100 de milioane de dolari. Dar să vedem care sunt cele mai scumpe 5 mașini vândute vreodată la licitație.

Mercedes-Benz 300 SLR „Uhlenhaut Coupe” 1955 – 143.000.000$ (2022)

La patru ani după ce Ferrari 250 GTO a devenit cea mai scumpă mașină pentru a doua oară în istorie, când un exemplar a fost vândut pentru 48,41 milioane de dolari, Mercedes-Benz 300 SLR „Uhlenhaut Coupe” din 1955 s-a vândut cu 135 de milioane de euro (143 de milioane de dolari).

Așadar, cu 94,59 milioane de dolari mai mult. Evenimentul s-a produs la o licitație specială organizată de RM Sotheby’s pentru Muzeul Mercedes Benz din Stuttgart, Germania. Și, trebuie spus, prețul de pornire a fost cu 50 de milioane de euro mai mult decât cel mai mare preț plătit vreodată pentru o mașină la licitație.

mercedes locul 1
Mercedes-Benz 300 SLR „Uhlenhaut Coupe” 1955

Mercedes-Benz 300 SLR Uhlenhaut Coupé din 1955 a fost unul dintre cele două prototipuri dezvoltate pentru programul de curse al uzinei în Carrera Panamericana, care a fost anulat, și a fost folosită ca mașină de companie de către Rudolf Uhlenhaut, inginer șef al departamentului de curse.

Ambele 300 de SLR făceau parte din colecția Muzeului Mercedes-Benz și vânzarea acestuia către un proprietar privat a fost destul de neașteptată. Dar are o explicație. Întreaga sumă este destinată noului Fond Mercedes-Benz, un program global de burse menit să-i ajute pe tinerii care lucrează pentru a face lumea un loc mai durabil.

Ferrari 250 GTO by Scaglietti 1962 – 48.405.000$ (2018)

În 2018, pentru a doua oară în istorie, un Ferrari 250 GTO devenea cea mai scumpă mașină vândută la licitație. RM Sotheby’s a vândut un alt exemplu pentru 48,41 milioane de dolari, cu 10 milioane mai mult decât se plătise în 2014. De unde această diferență de preț în condițiile în care, cu siguranță, privind cele două mașini, nu vei observa mari diferențe?

Ei bine, explicația există. Acest exemplar a fost al treilea care a ieșit de pe linia de producție, și este considerat de experții mărcii drept unul dintre cele mai autentice și originale dintre toate modelele GTO, în condițiile în care a păstrat peste 95% din piesele cu care a părăsit fabrica. În plus, este unul dintre cele patru modernizate de către Scaglietti cu Seria II GTO/64.

Cu Edoardo Lualdi-Gabardi la volan a câștigat Campionatul italian GT din 1962. Un an mai târziu, condus de Gianni Bulgari și Maurizio Grana, se impunea, la clasa sa, la Targa Florio, iar în 1964 repeta performanța cu Corrado Ferlaino și Luigi Taramazzo. An în care a avut o contribuție cheie și la victoria Ferrari în Campionatul Internațional din 1964 pentru constructorii GT. Și sunt numai câteva repere din bogatul său palmares.

Ferrari 250 GTO by Scaglietti 1962
Ferrari 250 GTO by Scaglietti 1962

Ferrari 250 GTO 1962 – 38.115.000$ (2014)

Ferrari a construit doar 36 de exemplare ale acestei mașini de curse street-legal, ce era propulsată de un V12 de 3.0 litri. Acest automobil special, șasiul nr. 3851GT, a fost mașina cu numărul 19 produsă și vândută de uzina de la Maranello. Și, cu echipajul Jo Schlesser/Henri Oreiller, ocupa locul 2 la Tour de France 1962. Un an mai târziu, Paolo Colombo, noul proprietar, se impunea în 12 curse, la clasa sa, în Campionatul Italiei la Viteză în Coastă.

A trecut apoi în proprietatea lui Ernesto Prinoth, care a concurat în același tip de întreceri, dar și pe circuit, cu rezultate notabile, și, în fine, a fost apoi achiziționat de Fabrizio Violati. Descendentul familiei care deținea brandurile de ape minerale Sangemini și Ferrarelle (achiziționate în 1987 de Danone), dar și o mulțime de afaceri de succes în domeniul agriculturii. Acesta a plătit, în 1965, echivalentul a 4.000 de dolari, ori a 25.000 de euro astăzi.

Mașina avea să rămână 49 de ani în proprietatea lui Violati, un pionier pentru colecțiile Ferrari, și a familiei sale, un record pentru marcă. Pentru ca apoi, în 2014, la patru ani după dispariția lui Fabrizio, să fie vândută pentru ceea ce a reprezentat, la acea vreme, un record all-time.

Ferrari-250-GTO locul 3
Ferrari 250 GTO 1962

Ferrari 335 S (Sport Scaglietti) 1957 – 35.750.000$ (2016)

Există mașini de curse care au fost construite de Ferrari, dar și cele care au concurat pentru marca italiană în cele mai importante competiții. Din categoria din urmă face parte și 335 S din 1957.

Model care i-a permis Scuderiei de la Maranello să câștige Campionatul Mondial al Constructorilor în 1957 și să ocupe locul secund la Mille Miglia. În plus, la Le Mans, cu un motor urcat la 4.100 cmc, a doborât recordul istoric de 200 km/h (203,015 km/h exact) pe tur. Peter Collins, Maurice Trintignant, Wolfgang von Trips, Luigi Musso, Mike Hawthorn, Stirling Moss sau americanul Masten Gregory s-au aflat la volanul său în competițiile la care a luat parte.

Acest Ferrari 335 S a făcut parte din colecția lui Pierre Bardinon din 1970 și a fost vândut în 2016 de Artcurial Motorcars.

Ferrari 335 S (Sport Scaglietti) 1957
Ferrari 335 S (Sport Scaglietti) 1957

Mercedes-Benz W196 1954 – 29.600.000$ (2013)

Puține mașini de curse au avut mai mult succes decât Mercedes-Benz W196. Succesorul lui W194 a fost condus atât de Juan Manuel Fangio, cât și de Sir Stirling Moss în sezoanele de Formula 1 din 1954 și 1955, câștigând 9 dintre cele 12 curse la care a participat și două campionate mondiale.

Mai mult, de W196 se leagă și revenirea mărcii germane în cursele de Grand Prix, în Marele Premiu al Franței din 1954, atunci când Mercedes a reușit o „dublă”. Pe un 4 iulie care, pentru fanii fotbalului, a rămas în istorie prin „Miracolul de la Berna”, acel 3-2 al Germaniei în fața Ungariei, succes care i-a adus titlul mondial.

Mercedes-Benz W196 1954
Mercedes-Benz W196 1954

Acest exemplar W196, cu seria de șasiu 196 010 00006/54, este singurul care nu se află într-o colecție a constructorului sau într-un muzeu. Iar dintre cele care a rezistat timpului, este unicul cu două curse câștigate la activ (Grand Prix-urile Germaniei și Elveției), și cel cu care Fangio obținea al doilea titlu mondial al carierei.

ADVERTISEMENT
Tags: