Decizia va fi luată de Curtea Constituțională în ziua de miercuri, după ce au existat deja șase decizii anterioare ale acesteia care au stabilit în mod definitiv că serviciile de informații nu pot desfăşura acte de cercetare penală.
Mai precis, ceea ce se discută la CCR sunt unele aspecte privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
OUG 6/2016 a fost atacată la CCR de mai multe partide și persoane fizice, dar și de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidului Naţional Liberal.
Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 a fost adoptat în noiembrie 2021, iar el stabilea că SRI poate face interceptări, dar numai sub control judecătoresc.
Conform acestuia, organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot reține persoane sau aresta preventiv, și nici nu pot deține spații de arest proprii în consecință.
O excepție în acest caz este legată de faptul că organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale pentru mandate de supraveghere tehnică.
“Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.
Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală”, arată proiectul.
Parchetul General și DIICOT aveau, conform proiectul de lege, propria poliție judiciară, fără să mai existe relații de dependență cu Ministerul de Interne.
Totodată, firmele de telefonie erau obligate să colaboreze cu anchetatorii dacă vorbim de cauze referitoare la siguranță națională, pentru trădare, spionaj și terorism.
Proiectul de lege a fost promovat încă din 2016 de Guvernul Cioloș, prin ministrul justiției de la acel moment, Raluca Prună.
Acesta a fost adoptat în noiembrie 2021 cu 283 de voturi pentru și doar 10 voturi împotrivă și tot 10 abțineri.
Ordonanța a clarificat competențele SRI și s-a stabilit că acesta poate emite mandate în cazurile grave de trădare, terorism, spionaj.