SUA dezvoltă o nouă bombă atomică: B61-13. Anunțul Pentagonului, pe fondul a două războaie: Ucraina-Rusia și Israel-Hamas

Bomba atomică gravitațională B61-13, de 30 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima, va fi una dintre armele nucleare tactice din arsenalul american. Departamentul american al Apărării a anunțat dezvoltarea unei noi bombe nucleare gravitaționale, B61-13, o variantă modernizată a bombei tradiționale B61.

Un „mediu de securitate în schimbare”

Totuși, această decizie este supusă „autorizării și aprobării Congresului”, potrivit comunicatului de presă al DoD (Departamentul Apărării), care adaugă că „producția bombei B61-13 nu va crește numărul total de arme din arsenalul nostru nuclear”. Noile bombe B61-13 vor înlocui oficial o parte din bombele B61-7 din arsenalul nuclear tactic al SUA, care cuprinde în prezent aproximativ 200 de bombe B61, dintre care aproximativ 100 sunt desfășurate în Europa, scrie Le Figaro.

Dezvoltarea acestei noi arme nucleare tactice „reflectă un mediu de securitate în schimbare și amenințări tot mai mari din partea potențialilor adversari”, a declarat secretarul adjunct al Apărării, John Plumb. El a menționat că „Statele Unite au responsabilitatea de a continua să desfășoare capacitățile de care avem nevoie pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a răspunde la atacuri strategice și pentru a ne reasigura aliații”.

„Flexibilitate suplimentară”

Noua bombă B61-13 ar avea un „randament superior” față de precedenta B61-12 și va fi „livrabilă cu avioane moderne, sporind descurajarea adversarilor și asigurarea aliaților și partenerilor prin oferirea de opțiuni suplimentare președintelui împotriva anumitor ținte militare mai dificile și la scară mai mare”, se arată în textul comunicatului.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„B61-13 reprezintă un pas rezonabil spre gestionarea provocărilor unui mediu de securitate extrem de dinamic”, a explicat John Plumb, referindu-se la „flexibilitatea suplimentară” a acestei arme. Până în prezent, B61-12 a fost cea mai modernă dintre bombele nucleare americane, mai precisă în special decât versiunile anterioare ale seriei B61, dar și mai puțin puternică, cu un focos de „doar” 50 de kilotone – ceea ce este deja considerabil mai mult decât cele 12 kt ale bombei folosite la Hiroshima.

Noile bombe B61-13 vor combina precizia bombelor B61-12 cu puterea bombelor B61-7, cu care vor împărți același focos de 360 kt (de 30 de ori mai mare decât cel de la Hiroshima). Este posibil ca noile B61-13 să nu înlocuiască doar o parte din vechile B61-7 menționate de DoD.

Linia Trump versus linia Biden

Într-adevăr, „decizia de a construi o nouă bombă pare să aibă mai puțin de-a face cu nevoile militare decât cu un acord politic de a scăpa de ultima armă de o megatonă din arsenalul american: B83-1. Această armă trebuia inițial să fie retrasă din serviciu sub președintele Obama, până când a fost resuscitată de administrația Trump. De atunci, ea a devenit un punct central în lupta dintre administrația Biden, care vrea să o retragă, și adepții liniei dure din Congres, care vor să o păstreze”, au scris sâmbătă cercetătorii Hans Kristensen și Matt Korda într-o notă a Federation of American Scientists (FAS). Bomba B83-1, care a intrat în serviciu în 1983, a fost cea mai puternică bombă americană din 2015, depășind o megatonă (1,2 mt mai exact, de trei ori mai mult decât viitoarea B61-13).

Această decizie de a dezvolta bomba B61-13 intervine „la scurt timp după ce B61-12 a început producția pe scară largă anul trecut și intră acum în stocul nuclear”, afirmă cei doi cercetători, care subliniază că Statele Unite plănuiau să construiască în cele din urmă 480 de bombe B61-12, care erau inițial destinate să înlocuiască toate bombele gravitaționale din arsenalul nuclear american.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

„Armă politică”

În mod logic, pentru ca stocul total să nu crească, numărul țintă de bombe B61-12 ar trebui să scadă în favoarea bombelor B61-13, al căror număr ar trebui să fie „foarte limitat”- „poate de ordinul a 50 de astfel arme – pentru a fi construite la sfârșitul calendarului bombei B61-12, în 2025”, adaugă Hans Kristensen și Matt Korda. Potrivit FAS, acestea nu vor fi desfășurate în Statele Unite decât cu bombardiere strategice – B2 și viitoarele B21 – și nu în țările europene membre ale NATO cu avioane de luptă cu dublă utilizare (nucleară și convențională).

Cele aproximativ 200 de bombe atomice tactice americane aflate în prezent în stoc reprezintă doar o mică parte din arsenalul nuclear, care constă în principal în așa-numitele arme strategice (cum ar fi rachetele intercontinentale). Numărul total de focoase americane este estimat de ICAN la 5.244 în 2023. Însă, de la instalarea administrației Trump, numărul armelor nucleare a crescut peste Atlantic, iar republicanii, care dețin majoritatea în Camera Reprezentanților, fac presiuni pentru ca această tendință să continue.

„Bomba B61-13 va fi a doua armă politică din memoria recentă. Prima a fost focosul de mică putere W76-2, desfășurat la sfârșitul anului 2019 pe submarinele Trident. Următoarea ar putea fi o rachetă de croazieră nucleară lansată de pe mare (SLCM-N), dacă oamenii din domeniul apărării âși vor atinge scopurile”, conchid Hans Kristensen și Matt Korda.

Bombe pe alese

În octombrie 2022, în contextul schimbării mediului de securitate marcat de războiul din Ucraina, s-a raportat că SUA au luat în considerare accelerarea desfășurării în Europa a B61-12, cea mai recentă versiune a bombei nucleare B61, din care unele modele – B61-3 și B61-4 – sunt susceptibile de a fi desfășurate în cadrul planurilor nucleare ale NATO (în care sunt asociate și Italia, Germania, Belgia, Olanda și Turcia, cu baze).

B61-12 poate fi utilizată în modul „ghidat”, cu ajutorul unui kit montat în spate, sau în modul „neghidat” (adică lansată gravitațional deasupra țintei).  Puterea sa poate varia între 0,3 și 50 de kilotone, mult sub capacitățile bombelor B61-7 (340 kt), B61-11 (400 kt) și B-61-4 (170 kt), scrie Opex 360.

Cu toate acestea, conform planurilor Pentagonului, bombele B61-12 ar trebui să înlocuiască bombele B61-3, B61-4 (cu o putere de 45 kt) și B61-7. Având în vedere capacitatea sa de a distruge ținte aflate adânc în subteran (EPW – Earth-Penetrating Weapon), B61-11 ar trebui, în principiu, să fie păstrată în serviciu, mai ales că modelul B83, care rămâne cel mai puternic din arsenalul american (1,2 megatone), face obiectul unei controverse peste Atlantic, democrații dorind să scape de el, în timp ce republicanii pledează pentru păstrarea lui.

Dezbateri pe puterea de ucidere

Dezvoltarea bombei B61-12 a dat, de asemenea, naștere la dezbateri. Pentagonul susținuse că reducerea puterii sale la 50 kt ar fi compensată de precizia sa mai mare. Dar această poziție a fost criticată de unii, care au considerat că o armă nucleară mai precisă și mai puțin puternică ar putea face ca factorii de decizie să fie mai puțin precauți în ceea ce privește posibila sa utilizare.

Acest argument a fost contestat de generalul Norton A. Schwartz, fostul șef al Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, care a susținut că o astfel de armă ar descuraja, dimpotrivă, potențialii adversari. Oricum ar fi, și în timp ce soarta bombei B83 este încă neclaară, Pentagonul a făcut anunțul în legătură cu bomba B-61-13.