SUA și UE, aproape de un cartel a oțelului, pentru a exclude China. „Mai sunt regulile făcute pentru vremurile astea?”

UE și SUA încearcă să ajungă la un acord pentru a crea un club „verde” al oțelului și aluminiului, pentru a ține la distanță China în special, dar încă mai există diferențe în ceea ce privește modalitățile exacte de realizare a acestui lucru.

Jumătate din oțelul mondial, produs de China

SUA și UE au lansat negocierile privind metalele produse „sustenabil” în octombrie 2021, după ce au ajuns la un armistițiu în disputa lor încrâncenată legată de tarifele vamale americane (secțiunea 232) asupra importurilor globale de oțel și aluminiu impuse de fostul președinte american Donald Trump.

Washington și Bruxelles și-au acordat doi ani pentru a negocia ceea ce este cunoscut sub numele de „Acordul global durabil pentru oțel și aluminiu”, care are ca scop ridicarea de bariere comerciale în Statele Unite și Uniunea Europeană împotriva importurilor provenite din fabrici cu emisii mari de carbon și din țări care produc mult mai mult oțel decât justifică cererea de pe piață. Cele două părți au în vizor China, care produce jumătate din oțelul mondial.

Negocierile Washington Bruxelles au fost încetinite

Cu toate acestea, progresul în negocieri a fost încetinit este atât de întârziat încât, fără un progres major în următoarele săptămâni, termenul limită de 31 octombrie ar putea trece fără a se găsi o soluție, au declarat surse americane. „Ne aflăm într-o fază critică în care totul atârnă de un fir de păr”, a declarat o sursă americană.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Nerespectarea termenului limită ar putea duce la reimpunerea de către SUA a unor tarife vamale de 25% pentru oțel și de 10% pentru aluminiu de la producătorii din UE. Precum și la o revenire rapidă a tarifelor UE pentru produse americane, de la motociclete Harley-Davidson la blugi. Donald Trump a impus tarifele globale la metale în 2018 în temeiul „Secțiunii 232” a unei legi comerciale din 1962 care îi permite președintelui să restricționeze importurile dacă acestea amenință.

Zid protector în jurul ambelor piețe

Atunci când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va traversa, vineri, Atlanticul pentru un summit cu președintele american Joe Biden, ea va inaugura o schimbare radicală a modului în care Bruxelles gândește despre comerț. Șefa executivului UE este pe punctul de a ceda presiunilor americane de a se alătura unui nou club al oțelului și aluminiului în schimbul renunțării de către Washington la amenințarea de a reimpune taxe vamale asupra importurilor de metale din Europa.

În locul acestora, SUA și UE ar urma să ridice un zid protector în jurul ambelor lor piețe, în încercarea de a respinge ascensiunea Chinei, scrie Politico. Este o mișcare care va consolida prietenia politică dintre Joe Biden și Ursula von der Leyen. Dar este o decizie care ar putea să îi lase mască pe oficialii europeni din domeniul comerțului care au încercat să susțină ordinea globală bazată pe reguli și pe gardianul acesteia: Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

UE, „în buzunarul SUA”

În unele capitale ale UE există o neliniște cu privire la această schimbare transatlantică. Von der Leyen și principalii săi consilieri sunt „în buzunarul a ceea ce vor SUA”, a declarat un diplomat UE despre iminenta schimbare strategică, vorbind sub protecția anonimatului.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

Este un moment de genul „dacă nu poți să-i învingi, alătură-te lor”, care echivalează cu o recunoaștere tardivă a rațiunii din spatele deciziilor lui Donald Trump de a impune tarife vamale pentru oțelul și aluminiul european în 2018 și de a pune piedici OMC. Aceste tarife au fost suspendate în 2021 de către administrația Biden, în timp ce cele două părți au căutat un compromis până la sfârșitul acestei luni.

Potrivit unei versiuni americane a unui document de negociere de la sfârșitul lunii septembrie, Washingtonul a fost categoric că cele două părți ar trebui să impună tarife comune de cel puțin 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu din economiile care nu sunt economii de piață „în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acordului”.

O altă condiție pentru a deveni membru al clubului este limitarea emisiilor de CO2 în producția de oțel și aluminiu – dar proiectul de propunere spune că acest lucru nu se va întâmpla până în 2026. Timp suficient pentru SUA pentru a elabora un sistem de măsurare a emisiilor de carbon, deoarece dispun de un studiu guvernamental care a fost comandat pentru 2025.

OMC, lăsată pe margine

Ideea americană a unui zid tarifar comun este o erezie pentru „eurocrații” din departamentul de comerț al Comisiei Europene, care au apărat normele OMC care interzic discriminarea împotriva țărilor cărora li s-a acordat statutul de națiune cea mai favorizată. Echipa lui Von der Leyen conduce negocierile de dinaintea summitului cu Consiliul Național de Securitate al lui Biden, în ciuda angoasei din departamentul comercial al UE. Iar ea se pregătește să ia o decizie politică importantă.

Calculul din spatele apropierii strategice a lui von der Leyen de administrația Biden este că daunele colaterale asupra sistemului politic internațional ar fi mai mici decât în cazul în care Trump se întoarce la Casa Albă, la alegerile prezidențiale de anul viitor. Trump a amenințat deja că, dacă va fi ales, va impune un tarif vamal general de 10% pentru toate importurile.

„UE vrea să vină cu ceva care să îi mulțumească pe americani”, a declarat un avocat european specializat în comerț, care a vorbit, de asemenea, sub rezerva anonimatului. „Nu cred că compatibilitatea cu OMC se află în acest moment în topul preocupărilor”.

Supracapacitate pe piața mondială de profil

La rândul său, administrația Biden „nu va face nimic acum care să-i pună în pericol pe muncitorii din oțelăriile din Wisconsin, Pennsylvania sau Ohio înainte de alegerile din 2024”, a declarat Keith Rockwell, cercetător la Fundația Hinrich și la Wilson Center.

Astfel, în timp ce atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul se străduiesc să obțină un acord, UE nu a intrat încă în tabăra americană cu ambele picioare. Potrivit modificărilor aduse de UE la proiectul american, Bruxelles-ul solicită ca „părțile să considere ca punct de referință” 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu ca fiind „o protecție tarifară adecvată”.

Acest pivot protecționist vine în contextul în care OCDE, care grupează economiile avansate, a avertizat că piața mondială a oțelului se confruntă cu o supracapacitate în creștere – pe care a atribuit-o investițiilor chineze în noi capacități de producție în Asia și în alte părți – într-o perioadă de scădere a cererii.

„Mai sunt regulile făcute pentru aceste vremuri?”

Pe lângă faptul că a lansat noi mijloace de apărare împotriva oțelului chinezesc, Uniunea Europeană a lansat recent o investigație antisubvenție în cazul producătorilor chinezi de mașini electrice care au cucerit toate piețele. La Bruxelles se vorbește, de asemenea, că ar putea urma o anchetă privind turbinele eoliene chinezești.

UE intenționează să obțină o astfel de protecție adecvată prin intermediul metodelor existente de apărare comercială, în încercarea de a părea conformă cu normele OMC. De asemenea, Bruxelles-ul se opune dorinței Washingtonului de a fi scutit de taxa de carbon la frontierele UE, conform unui text care a fost eliminat de partea europeană din proiectul de propunere.

Îngrijorarea OMC este că clubul transatlantic al oțelului ar submina și mai mult organismul comercial global, care a fost efectiv marginalizat ca arbitru în disputele comerciale internaționale de când Washingtonul a blocat numirile în instanța superioară a acestuia.

„Nu va exista o soluție curată din perspectiva OMC – asta este clar”, a declarat un reprezentant al industriei. „Dar mai sunt regulile făcute pentru vremurile pe care le trăim?” . După ce Biden și von der Leyen își vor strânge mâna pentru un acord, va fi de datoria oficialilor de pe ambele maluri ale Atlanticului să transpună ambiția politică într-un acord obligatoriu până la 1 ianuarie.

„Nu aș spune că acesta este un caz în care UE cedează”, a declarat Rockwell. „Aș spune că este un exercițiu diplomatic foarte interesant, ambele părți dând dovadă de o flexibilitate care poate nu ar fi fost anticipată în prealabil”.

Complicații electorale

Prelungirea termenului limită a acordului s-ar suprapune cu anul electoral  2024, agitat în SUA, ceea ce ar face mai dificilă ajungerea la un acord pe fondul unui sprijin puternic pentru continuarea tarifelor. De asemenea, UE organizează alegeri parlamentare în 2024, ceea ce ar putea schimba starea de spirit în ceea ce privește comerțul.

Un purtător de cuvânt al biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA, Katherine Tai, a refuzat să comenteze negocierile. Comisia Europeană a declarat că ambele părți sunt hotărâte să ajungă la un acord ambițios (în octombrie)și  că echipa UE este pe deplin angajată.

„Acesta este termenul limită pentru care lucrăm și cred că este încă posibil să respectăm această dată”, a declarat luna trecută Valdis Dombrovskis, șeful Direcției pentru comerț a UE, în cadrul unei audieri la Bruxelles, adăugând că o ridicare permanentă a tarifelor vamale din secțiunea 232 împotriva UE este vitală.