News

Taxe noi și inflație crescută sau cine plătește majorarea pensiilor. „Guvernul încearcă să mulgă o vacă care nu mai are lapte”

Majorarea pensiilor ar avea un impact bugetar de peste 50 de miliarde lei, sumă ce ar trebui să fie acoperită din majorarea taxelor, inclusiv TVA, dar și din creșterea inflației
14.11.2023 | 13:18
Taxe noi si inflatie crescuta sau cine plateste majorarea pensiilor Guvernul incearca sa mulga o vaca care nu mai are lapte
Cine va plăti pentru majorarea pensiilor de anul viitor. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Pentru a acoperi majorarea pensiilor cu 40%, așa cum prevede legea adoptată de către Guvern săptămâna trecută și care va intra la vot la Senat marți, Executivul va trebui să găsească o sursă de finanțare recurentă în condițiile în care efortul bugetar va fi de peste 50 de miliarde lei în anul 2025, deci între 3-4% din PIB. Suma este uriașă, iar pentru acoperirea ei ar putea fi necesară introducerea de noi taxe, poate chiar majorarea TVA-ului cu 50% peste valoarea actuală, și chiar creșterea încasărilor bugetare tot pe seama inflației, la fel ca în anul 2022, sunt de părere economiștii.

Cât ar trebui să crească TVA-ul pentru acoperirea majorării pensiilor

Una din întrebările cheie, dacă nu întrebarea esențială, ce se ridică atunci când Guvernul anunță un program de cheltuieli publice este cine anume plătește? Noua lege a pensiilor a fost pusă în dezbatere publică în ultima zi a lunii octombrie fără a avea și impactul bugetar prevăzut. Două zile mai târziu era trimisă spre avizare la Ministerul Finanțelor tot fără impact bugetar. În ziua următoare, impactul bugetar este calculat între 17 și 22 miliarde în 2024, și alte 35 și 55 miliarde în 2025. Ministrul PSD al muncii susține un impact bugetar de 10 miliarde în anul următor și 33 pe anul 2025, în timp ce Banca Mondială vorbește de 26 de miliarde anul viitor și 50 în 2025.

ADVERTISEMENT

Economiștii consultați de FANATIK estimează un impact bugetar mai aproape de calculele Băncii Mondiale, cu un impact bugetar între 50 și 60 de miliarde lei în anul 2025. Aceștia susțin că pentru acoperirea acestei sume vor fi necesare noi taxe sau majorarea semnificativă a taxelor actuale, în speciale a TVA-ului, practic principala sursă de finanțare a bugetului de stat. Practic, această sumă este egală cu deficitul înregistrat în acest an după primele nouă luni, cei 3,5% din PIB echivalând cu 56 de miliarde lei.

Problema finanțării acestor costuri a declanșat și o mini-criză în coaliția de guvernământ, liberalii criticând tocmai faptul că legea riscă să arunce în aer bugetul de stat. Conflictul din coaliție pare să se fi stins luni, după ce Nicolae Ciucă a anunțat că susține adoptarea legii, însă mai mult din rațiuni electorale, liberalii ajungând să invoce ca sursă de finanțare visul etern al fiecărui Guvern: reducerea evaziunii fiscale.

ADVERTISEMENT

Economiștii sunt însă de părere că pentru a susține costurile acestei majorări, Guvernul trebuie să găsească o sursă constantă de finanțare, altfel spus un venit recurent, neputând crea un buget pe baza unor încasări într-un procent nerealizat niciodată în istoria țării. Profesorul de economie Cristian Păun este de părere că majorarea actuală este nesustenabilă pentru bugetul statului fiind necesară o majorare considerabilă a taxelor. În opinia acestuia, dacă ne uităm doar la TVA, pentru anul 2025, ar trebui să existe o majorare cu 50%, până la 27%, pentru acoperirea costurilor cu majorarea pensiilor.

„În momentul de față avem de-a face cu o lege care mărește din nou pensiile într-o manieră nesustenabilă din cauza cifrelor mari cu care se fac aceste ajustări. Vorbim de două măriri într-un context inflaționist. Pe de o parte aveam acea majorare legală, care presupune majorarea cu rata inflației, unde efortul bugetar este de 13-14 miliarde, iar doua majorare vine pe ultimele patru luni din an, și este consistentă, sigur nu la toate pensiile, dar efortul bugetar, doar pe aceste luni este de 18-20 de miliarde. Deci, se ajunge undeva la 33-34 anul viitor și se duce undeva către 56 de miliarde în anul 2025. Ori, în momentul în care noi avem încasări din TVA la nivelul ultimului an de 94 de miliarde, faptul că tu adaugi în sistemul public de pensii o cheltuială de 55 miliarde, adică peste jumătate din încasările din TVA, fără să mai produci alte deficite, noi având deja deficit excesiv, singura posibilitate rămâne, pentru o asemenea dimensiune a cheltuielilor publice, majorarea taxelor.

ADVERTISEMENT

Mai exact, majorarea TVA-ului. Ca să ne dăm seama de dimensiunea problemelor, pentru a susține așa ceva ar însemna pentru anul viitor o majorare a TVA cu circa 30%, pentru că vorbim de 33 de miliarde din 93 încasări, și apoi o majorare cu 50% față de nivelul actual pentru a susține acest tip de cheltuială. Vorbim de o cheltuială recurentă, pentru care nu poți să găsești niște venituri ad-hoc, pe care azi le ai, mâine nu le ai. În general acest tip de cheltuială ar trebui corelat cu un tip de venit ce intră în economie în mod recurent. Mai ales că bugetul de pensii este deja pe deficit. Statul nu are în acest moment resursele asigurate prin cotizațiile oamenilor. Asta înseamnă că doar către taxe ne putem duce. Deci, ca să faci sustenabilă această măsură TVA-ul trebuie dus undeva la 22-24% anul viitor și 27% peste doi ani pentru a susține așa ceva”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

Practic, majorarea taxelor, dar mai ales majorarea TVA-ului, va afecta pe toată lumea însă impactul va fi resimțit cel mai acum de persoanele cu venituri mici. Altfel spus, o parte din aceste majorări vor fi suportate, prin taxele noi, tot de către populație prin faptul că agenții economici vor putea să transfere o mare parte a acestor impozite către populație, la fel cum s-a întâmplat în cazul băncilor, taxate acum cu 1% pe cifra de afaceri.

ADVERTISEMENT

„În momentul în care inventezi noi impozite, nu doar x și y vor plăti acele impozite, nu doar le vei lua bani, ci tuturor celor care intră în relații cu x și y. Adică, dacă ai mărit taxele la supermarket, atunci nu au de suferit doar magazinele, ci și clienții acestora. Asta pentru că supermarketurile vor pasa o parte din povara fiscală în prețuri. Cine intră pe ușa supermarketului? Inclusiv pensionarul intră”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan. Acesta contestă faptul că măsurile adoptate de actualul Guvern pot fi văzute ca redistributive, mai mult sau mai puțin ascunse, în condițiile în care nu a existat un transfer real de avuție către păturile defavorizate.

„La Palatul Victoria nu este un socialist autentic. În 2020 au legiferat creșterea pensiilor cu 40%, domnul Ciolacu însuși, în 2020 Guvernul Orban le-a mărit cu 14%, și a spus mai mult nu se poate, apoi în noiembrie 2022 a venit PSD-ul la guvernare, și, în loc să pună în aplicare ceea ce ei însuși au votat 2020, nu au dat nimic. Din contră, au mărit inflația pentru a sărăcii oamenii. I-au transformat pe pensionari în asistați sociali, pentru că le-au dat cupoane. Fix păturile sărace au fost lovite cel mai mult de inflație. În esență, premierul a jucat alba-neagra cu pensiile, le-a dat pe de-o parte, și le-a luat prin inflație mai mult”, a subliniat acesta.

Cine suportă costurile inflației

Anul trecut, Guvernul Ciucă s-a lăudat cu o creștere fără precedent a încasărilor bugetare, fără însă a menționa că aceste încasări urcau vertiginos doar pentru că România avea una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din UE. Cu venituri record și procentele cheltuielilor bugetare în scădere, bugetul pe anul curent a fost conceput ca o poveste pentru copii, însă efectele inflației au dus apoi la o creștere constantă a cheltuielilor, care veneau să țină pasul cu creșterea prețurilor. Așa a apărut problema cu „gaura bugetară” de 20 de miliarde și problema deficitului bugetar, pe care Guvernul încearcă să o rezolve încă din luna martie.

Luni, INS a anunțat o rată a inflației de 8,1% în luna octombrie, în ușoară scădere de la 8,8% în luna anterioară. În vară BNR deja își ajustase prognoza pentru inflație la finalul acestui an, de la 7,1% la 7,5%, iar în luna noiembrie avertiza că anul viitor este de așteptat o creștere a presiunilor inflaționiste în contextul intrării în vigoare a majorărilor de taxe adoptate de către Guvern. „Rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite”, arăta raportul BNR ce sublinia că noile taxe vor alimenta creșterea inflației.

În Uniunea Europeană doar Ungaria, Cehia și Slovacia au avut în luna precedentă o rată de inflație mai ridicată decât a României. Până și Ucraina a avut în octombrie o inflație mai mică decât țara noastră. În acest context, una din posibilități este ca Executivul să încerce să finanțeze, din nou, cheltuielile bugetare prin inflație. Practic, prin taxare Guvernul va alimenta inflația, iar inflația îi va lovi pe deținătorii de capital, cei cu economisiri, având astfel o redistribuire ascunsă către pensionari. Economiștii susțin însă că o astfel de strategie are efecte negative pe termen lung, ajungând să afecteze întreaga economie în actualele condiții, în care vorbim de o sumă uriașă, egală cu aproape 3% din PIB.

„Taxarea se duce către inflație, și într-un final se duce către sărăcie și mai multă. Se duce către un redistribuționism care, dacă nu este susținut de un potențial economic real, va avea efecte adverse. Tu poți să iei de la unii oameni să dai la alți oameni, sau de la o categorie la altă categorie, dar acest lucru nu se poate face pe termen lung, într-o singură direcție și într-o manieră foarte consistentă.

O să ajungi să nu mai aibă lapte vaca pe care o tot mulgi, sperând să-ți dea lapte mult peste cât poate da vaca respectivă. În momentul de față asta încearcă să facă Guvernul, să mulgă o vacă care nu mai are lapte. Și atunci, riscul este să rămânem fără vacă. Poți să iei bani să duci la pensii, nu spune nimeni să nu faci asta. Dar, în mare parte, acest lucru înseamnă consum, mult consum din import, multe medicamente vin din afară, și apoi sunt costuri de oportunitate. Luăm acești bani de la lucruri care nu se mai întâmplă, nu se va mai întâmpla cu aceeași viteză dezvoltarea infrastructurii sau, dacă vorbim de impozitare suplimentară, ne trezim că sectorul privat nu se dezvoltă în ritmul pe care ni-l dorim. Asta se traduce în încetinire, în rămânere în urmă, în pierdere de competitivitate”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

La fel, economistul Bogdan Glăvan este de părere că inflația a fost întotdeauna un instrument care a dus la sărăcirea persoanelor cu venituri mici. Altfel spus, aceștia au fost cei care au suportat în cea mai mare măsură costurile creșterilor de prețuri.

„Niciodată, făcând inflație nu ai ajutat oamenii cu venituri mici, din contră, i-ai îngropat. Să ne uităm doar la țările cu cea mai mare inflație de pe planetă, sau să ne amintim de România în anii 90, când aveam inflație 100-200%. Dacă inflația ar ajuta și ar funcționa ca o măsură redistributivă, și i-ar ajuta pe cei pe care vrea Guvernul să-i ajute, înseamnă că oamenii săraci din Venezuela ar trăi bine. Inflația însă nu funcționează decât lovind în marea bază a societății, adică în omul de rând”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Practic, prin indexarea pensiilor abia la finalul anului, tocmai pensionarii sunt una din categoriile cele mai afectate de inflație prin faptul că veniturile lor își pierd din puterea de cumpărare în tot acest timp și abia apoi vine statul să repare acest deficit.

„Practic, inflația îi lovește cel mai tare pentru că veniturile lor, fiind dependente de stat, nu cresc decât din când în când. Deci, în etape anuale, atunci când se produce așa numita indexare. Indexarea, prin definiția ei, nu vine decât să repare ceva ce s-a întâmplat deja, anume pierderea puterii de cumpărare. Pensionarul a plătit deja mai mult pe salata, cartofi și medicamente pe parcursul întregului an. Și abia de la 1 ianuarie, anul viitor, statul vine și face indexarea.

Dacă îi crește venitul exact cu cât a fost inflația, și asta e altă discuție că nu se întâmplă asta niciodată, abia atunci puterea lui de cumpărare îi va permite să aibă același nivel de trai. Indexarea niciodată nu menține nivelul de trai al omului. Din contră, este tocmai mecanismul prin care nivelul de trai scade. De aceea inflația sărăcește pe toată lumea. Indexarea nu e o compensație la inflație, ci e exact instrumentul prin care inflația ne sărăcește. Ca să fie invers ar trebui ca indexarea să fie la începutul anului, sau măcar în fiecare lună”, a mai declarat profesorul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.

La fel, profesorul Păun este de părere că pensionarii însăși nu ar trebui să susțină genul acesta de măsuri ne-sustenabile, ce pun în pericol întreaga economie.

„E important ca această majorare să se facă sustenabil. E important ca și pensionarii să înțeleagă că mai bine accepți o majorare mai realistă, decât o majorare vândută ca o iluzie electorală, ce va genera mult mai multe probleme pentru economie în general dar și pentru aceștia. Sigur, pot să spună „îmi iau pensia mărită, ce mă interesează pe mine pe termen lung”. Nu putem gândi așa, pentru că în România trăiesc și copiii noștri, și nepoții noștri și atunci trebuie să ne gândim să le lăsăm o țară cu o traiectorie de dezvoltare sănătoasă”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT
Dan Puric: „Am strâns 6.000 € pentru o fată oarbă, biserica vreo 4.000....
Dan Puric: „Am strâns 6.000 € pentru o fată oarbă, biserica vreo 4.000. I-am dat un telefon. «Băi Gigi, te rog din suflet, are nevoie de celule stem»”. Reacția lui Becali
O româncă stabilită în Elveția spune că are nevoie de 8.000 de euro...
O româncă stabilită în Elveția spune că are nevoie de 8.000 de euro pe lună pentru a trăi: „Prețurile nu sunt foarte diferite în România”
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit...
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit fotbalistului cea mai mare sumă din istoria televiziunii! . Fiul Regelui s-a îmbogățit peste noapte
România, sub atenţionare meteo dublă. Ţara se împarte între căldură extremă şi furtuni...
România, sub atenţionare meteo dublă. Ţara se împarte între căldură extremă şi furtuni în acest weekend
Gabriel Tamaş, vacanţă de vis alături de superba sa soţie. Ioana se simte...
Gabriel Tamaş, vacanţă de vis alături de superba sa soţie. Ioana se simte ca o zeiţă în mijlocul luxului unde se află
Naomi Hedman a renunțat la sutien și a întors toate privirile pe litoral....
Naomi Hedman a renunțat la sutien și a întors toate privirile pe litoral. Cum s-a afișat fosta iubită a lui Florin Ristei / FOTO
Răsturnare de situație privind tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump! Ce a...
Răsturnare de situație privind tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump! Ce a făcut Thomas Matthew Crooks cu 48 de ore înainte
Moarte fulgerătoare în showbiz! A fost găsit fără suflare în apartamentul său
Moarte fulgerătoare în showbiz! A fost găsit fără suflare în apartamentul său
Pandișpan cu zmeură și vanilie. Un desert absolut irezistibil
Pandișpan cu zmeură și vanilie. Un desert absolut irezistibil
Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur, anunţ după aproape 20 de ani de căsnicie:...
Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur, anunţ după aproape 20 de ani de căsnicie: Şterge poza!
Caz unic la alegerile locale din România: a câștigat primăria la un vot...
Caz unic la alegerile locale din România: a câștigat primăria la un vot diferență. Pierzătorul: „M-au lucrat cum nu credeam în viața mea”
Cine a fost primul iubit al Andreei Esca: „A fost o poveste foarte...
Cine a fost primul iubit al Andreei Esca: „A fost o poveste foarte frumoasă” Cu ce se ocupă în prezent bărbatul