Taxele de anul trecut n-au adus bani în plus la buget. Ce se va întâmpla cu impozitele din 2024? „Perspectivele sunt din ce în ce mai tulburi”

În vara anului trecut, Guvernul Ciucă introducea o importantă modificare a codului fiscal, OUG 16/2022, prin care erau introduse noi taxe, multe dintre acestea ce urmau să intre în vigoare de la începutul acestui an. Datele publice de la Ministerul Finanțelor arată că veniturile fiscale la bugetul de stat, raportate la inflație, nu au crescut. Economiștii sunt de părere că încetinirea economiei și creșterea evaziunii explică scăderile, în termeni reali, ale veniturilor bugetare. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra stabilității financiare din anul 2024, atunci când un nou rând de taxe și impozite vor intra în vigoare, în speranța că vor acoperi cheltuielile tot mai mari ale statului.

Taxele de anul trecut, fără bani noi la buget

În urmă cu un an, Camera Deputaților adopta OUG 16/2022, actul normativ ce a introdus o serie de taxe noi odată cu începutul anului 2023. Printre aceste măsuri era vorba de scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 euro, impozitul pe dividende creștea la 8%, apărea impozitul pe bacșiș, se majora TVA-ul la mai multe produse (sucuri și servicii în Horeca), dar și pentru livrările de locuințe. Guvernul estima că noile taxe vor aduce la buget un plus de 1% la încasări, peste 13 miliarde în termeni nominali.

Execuția bugetară pe primele nouă luni ale acestui an arată însă o altă realitate. Raportate ca procent din PIB, veniturile fiscale au înregistrat o scădere de 0,2%, de la 11,9% cât erau la finalul lunii septembrie în 2022, la 11,7% după primele nouă luni ale acestui an. Ca valoare nominală, veniturile bugetare au crescut cu 10%, de la 168 de miliarde la 185, însă economiștii sunt de părere că raportat la rata inflației și creșterea economică încasările la bugetul de stat trebuiau să crească oricum cu un procent între 13-14%.

„În mod normal, veniturile din taxe trebuie să reflecte creșterea producției și creșterea prețurilor, adică creșterea PIB și inflația. Iar PIB a crescut cu 1,1%, în vreme ce prețurile de consum cu 12,6%. Așadar, veniturile fiscale ar fi trebuit să crească și ele cu 13%-14%. Mai mult, guvernul a majorat impozitele, ceea ce ar fi trebuit să aducă suplimentar la buget 13,4 mld. lei, aproximativ 1% din PIB-ul de anul trecut. În realitate, veniturile din taxe nu au crescut nici măcar pentru a ține pasul cu inflația și PIB, darămite pentru a reflecta majorarea impozitelor”, este de părere profesorul de economie, Bogdan Glăvan, care susține că unele măsuri au avut rolul de a spori încasările bugetare pentru anul 2022, dar că încasările sub așteptări sunt datorate încetinirii economiei și a creșterii evaziunii.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Pe de o parte, nu au avut efect încă, pentru că oamenii s-au grăbit să profite de vechiul nivel al fiscalității, și aici este exemplul impozitului pe dividende, când oamenii și-au retras profiturile din firme, ca să plătească 5%. După acea năvală, evident că acum s-a creat un gol. Acea măsură a creat o creștere artificială de venituri în 2022, și o scădere anul acesta. Al doilea aspect e cel legat de mersul economiei, de slaba activitate economică, plus evaziunea”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

De altfel, chiar săptămâna trecută datele INS au arătat o încetinire pronunțată a creșterii economice pe trimestrul al treilea, la 0,4%, după ce în trimestrul precedent înregistrase o creștere de 1,3%. Astfel, în primele nouă luni ale anului 2023, PIB-ul a crescut cu 1,1%, în condițiile în care bugetul pentru acest an fusese construit pe o creștere economică de 2,8%. În plus, analiștii economici sunt de părere că noile taxe ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 vor încetini și mai mult creșterea economică.

„N-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece. Creșterea veniturilor bugetare, anunțate și de premier și de ceilalți politicieni, reprezintă aproape nimic în condițiile unei inflații care este în continuare foarte mare în România. În mod real, economia încetinește din ce în ce mai puternic. Riscul unei recesiuni pare tot mai inevitabil, în condițiile în care de la 1 ianuarie taxele vor crește din nou semnificativ pentru majoritatea companiilor din țară. Fenomenul de dez-intermediere se accentuează, iar asta înseamnă că afacerile vor genera mai puțini bani în taxe și impozite”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

Încetinirea economiei se vede și în scăderea investițiilor străine în România. Săptămâna trecută, BNR anunța că investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut cu nu mai puțin de 42%, de la 8,7 miliarde în primele nouă luni ale anului trecut, la 5,06 miliarde în acest an. La fel, numărul firmelor cu capital străin nou înființate în țara noastră a scăzut cu 5,1% față de anul trecut. Analiștii economici spun însă că această scădere a fost cauzată și de instabilitatea fiscală din țara noastră.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„E greu să faci un plan de afaceri pentru 2024 în condițiile în care tu nu știi, din punct de vedere fiscal, pe ce te poți baza. Adică care vor fi taxele pe care le vei plăti în 2024, ce să mai vorbim de 2025. Nimeni nu face o investiție de pe un an pe altul, așa că pentru multele din companiile care aveau bani de investiții, în momentul de față ideea de a investi în România a devenit o himeră. Efectele le vedem, investitorii se duc în alte țări iar perspectivele României sunt din ce în ce mai tulburi”, a mai declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Visul îndepărtat al sustenabilității bugetare

După lungi negocieri, care au durat toată vara, coaliția a decis în toamnă noi taxe și impozite pentru anul viitor. Ministerul Finanțelor estimează că acestea vor aduce la buget alte 16 miliarde lei. Suma poate părea uriașă, însă, între timp, coaliția este pe cale să treacă noua lege a pensiilor prin Parlament, o lege ce a iscat dezbateri uriașe în condițiile în care pentru anul viitor impactul bugetar ar putea fi între de peste 13 miliarde, iar pentru anul 2025, ar putea urca la 50 de miliarde, adică 3-4%. Economiștii sunt de părere că și în cel mai optimist scenariu al autorităților, acela în care noile taxe vor aduce peste 1% din PIB la buget, nu va exista o sustenabilitate bugetară. Vom asista în schimb la un fenomen în care veniturile statului cresc inițial iar apoi se prăbușesc, pe măsură ce oamenii și firmele își adaptează comportamentul la povara fiscală crescândă a autorităților.

„Rămâne de văzut ce se întâmpla exact, pentru că problema fundamentală este că această creștere nu este sustenabilă. Se va întâmpla același fenomen pe care l-am văzut anul trecut, anume că va exista o creștere temporară a încasărilor ca procent din PIB, după care va exista un gol. Așa se întâmplă lucrurile, pentru că oamenii își ajustează comportamentul. Nu ar trebui să ne încălzească cu nimic nici măcar cel mai optimist scenariu al Guvernului. Este nerelevant pentru că el nu ține cont de dinamica economiei: cu cât se vor încasa mai mulți bani în acest an, cu atât se vor încasa mai puțini anul viitor. Asta este important, pentru că ne dă sustenabilitatea încasărilor și cheltuielilor publice.

În România nu s-a demonstrat că societatea este dispusă să plătească o parte mai mare din veniturile ei către buget. Prin urmare, prin diverse căi, fie prin evaziune fie prin scăderea investițiilor și a activității economice, fie prin emigrație, lucrurile se vor ajusta astfel încât, pe termen lung, statul nu va obține un venit suplimentar la buget”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

În aceste condiții, premierul Ciolacu a promis săptămâna trecută că anul viitor nu vor exista noi taxe, accentul urmând a fi pus pe reducerea evaziunii fiscale. „Vreau un singur lucru, în schimb, vreau să-şi plătească taxele şi cei care nu plăteau până acum, cei care fraudau statul şi care fură din sănătatea, educația şi pensiile românilor”, declara acesta înaintea ședinței de guvern de joi. Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că evaziunea fiscală în țara noastră este de ordinul miliardelor de euro, doar la colectarea TVA diferența dintre ceea ce este colectat și ceea ce ar trebui să fie colectat fiind de 9 miliarde euro.

Lupta politică dintre PNL și PSD pe noua lege a pensiilor pare să fi lăsat problema finanțării acestei măsuri pe seama creșterii colectării, adică a capacității ANAF de combatere a evaziunii. Premierul Ciolacu felicita ANAF chiar săptămâna trecută pentru faptul că ar fi reușit să colecteze circa 40 de miliarde lei în luna octombrie a acestui an. „În sfârșit, instituțiile statului încep să arate determinare împotriva celor care fraudează banii românilor”, a spus premierul în condițiile în care Fiscul a reușit să aibă venituri de 39,62 miliarde lei în condițiile în care ținta propusă era de 40,88 miliarde. Luni însă, Digi24 transmitea, pe surse, că premierul vrea să demită conducerea ANAF și a Vămilor pe motiv că încasările la bugetul de stat ar fi sub așteptări. „Schimbăm tot, pentru că nu merge”, ar fi susținut liderul PSD, decis să renunțe la conducerile politice ale celor două instituții. De altfel, liderii PNL i-ar fi cerut premierului încă de săptămâna trecută să demită conducerile ANAF și pe cea a Vămilor.

Totuși, economiștii spun că aceste măsuri sunt doar temporare, menite să aducă un plus la încasările statului pe moment, dar incapabile să acopere, pe termen lung, programele de cheltuieli ale autorităților. Altfel spus, autoritățile operează miopic, cu măsuri menite să crească veniturile pe moment, dar punând în practică programe cu cheltuieli pe termen nedeterminat.

„Cea mai sănătoasă modalitate de a obține bani la buget este să te duci exact după cei care fac evaziune. Adică cei care nu-și plăteau nici taxele alea mici. Dar, chiar dacă i-ai nimeni pe toți, printr-o minune, asta nu face decât să crească colectările momentan. Și acești oameni își vor modifica comportamentul și anii viitori baza de impozitare o să scadă. De aceea, creșterea fiscală nu poate fi judecată în sine, ca o măsură asupra stabilității finanțelor publice. Ea trebuie raportată la cheltuielile publice, trebuie raportate la serviciile publice și cum vede societatea acest lucru.

E o perspectivă foarte mioapă, pe termen scurt, oamenii nu privesc dincolo de orizontul unui an, dar ei legiferează programe cu impact la infinit. E o asimetrie în politica românească. Regula elementară ca să vezi veniturile din viitor e să ne uităm la perspectiva de creștere economică și la creșterile de prețuri, și atunci vedem cam cu cât ar putea crește veniturile statului”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

În aceste condiții de incertitudine economiștii nu văd cum vor reuși autoritățile să facă un buget real pentru anul 2024, în condițiile în care autoritățile trebuie să găsească bani pentru majorările salariale din sectorul bugetar, acolo unde protestele se țin lanț. Mai mult, inflația este așteptată să scadă până în jurul valorii de 6%, ceea ce va duce la o nouă scădere a veniturilor bugetare.

„Bugetul pe 2024, la cum arată economia în momentul de față, ar trebui să fie mai mic decât cel pe 2023, măcar din prisma veniturilor bugetare – economia încetinește, încasările statului, luând în calcul inflația, sunt din ce în ce mai mici, astfel că pentru guvernanți, să creeze un buget predictibil în 2024 va fi o adevărată misiune imposibilă în condițiile în care trebuie să ia în calcul majorarea salariilor profesorilor, creșterea pensiilor, indexarea pensiilor, plata salariilor câștigate în justiție de către magistrați. Sunt o mulțime de provocări bugetare, care vor duce necesitatea de finanțare cu peste 70 de miliarde mai mult decât în prezent”, a declarat economistul Adrian Negrescu, pentru FANATIK.