Tratament revoluționar împotriva cancerului, utilizat acum și în România. „Vorbim de vindecare în cazuri unde speranța de viață era de câteva săptămâni”

Medicii de la Institutul Clinic Fundeni din Capitală au reușit să administreze cu succes primele tratamente cu terapia celulară CAR-T, o metodă revoluționare în medicina personalizată ce este utilizată pentru tratarea unor tipuri de cancere.

Metodă revoluționară de luptă împotriva cancerului

Experții în Sănătate susțin că terapiile CAR-T reprezintă cel mai înalt nivel de personalizare a unui tratament disponibil acum, fiind folosit ca ultimă opțiune în tratarea unor cancere agresive unde nu exista un răspuns pozitiv la tratamentele obișnuite. Aceste terapii sunt complet diferite de ceea ce știam că înseamnă un medicament obișnuit, fiind construite din celulele T chiar ale pacientului, celule ce sunt modificate genetic și apoi re-administrate acestuia.

„Terapiile celulare sunt de mai multe feluri. Acum, primul tip de terapii celulare care au apărut sunt aceste terapii CAR-T, care au fost aprobate în Europa momentan pentru a trata anumite forme de leucemie la copil, și anumite forme de limfom la adult. Administrarea se face la pacienți cu forme foarte grave de boală și la care practic nu mai există alte soluții de tratament. Toate soluțiile la îndemână pentru a-i trata au fost epuizate, adică de la tratamente de tip chimioterapie, alte tratamente biologice și până la transplant, și rezultatele, și din studiile clinice, și din viața reală, ne arată că o mare parte, majoritatea acestor pacienți ajung să trăiască un număr bun de ani.

Avem cazuri în care atât adulți, cât și copii au depășit zece ani de la momentul administrării, sunt și primii care au intrat în studiile clinice în urmă cu zece ani, caz în care putem să vorbim despre vindecarea cancerului în aceste situații, conform definiției.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Trebuie să înțelegem cât de mare este potențialul, vorbim de o revoluție cu adevărat, pentru că altfel am avea oameni, copii și adulți, cu aceste cancere hematologice pentru care speranța de viață era de câteva săptămâni sau luni. Și iată vorbim, în unele cazuri, despre vindecare, în altele, despre supraviețuirea pentru un număr de ani”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovare în Medicină.

Acesta subliniază că tratamentul prin această terapie constă într-o singură administrare prin infuzie a celulelor T modificate genetic și că, după această administrare, nu mai este necesară niciun fel de îngrijire a pacientului.

„Acum, ce este caracteristic, ca să apară cancerul trebuie ca sistemul imun al organismului să nu mai funcționeze la parametri obișnuiți și anumite mecanisme, printre care și aceste celule T, să fie cumva inactivate și să nu mai recunoască celulele canceroase și, implicit, să nu le mai distrugă. De aici pleacă esența acestor terapii CAR-T. Și anume, ele presupun extragerea acestor celule T, care sunt celule ale organismului nostru, parte a sistemului imun de apărare.

Ele sunt extrase din organism, sunt modificate genetic în laboratoare specializate, sunt unele și în Europa (Spania, Franța, Germania, Austria) – sunt modificate genetic prin modificarea anumitor receptori, așa încât să se retrezească la viață și să recunoască din nou celule canceroase și să lupte împotriva lor.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Este foarte important de subliniat faptul că aceste celule modificate se administrează prin infuzie, evident, și e nevoie de o singură infuzie. Deci, o singură dată se face administrarea și se obțin rezultatele pe care le-am menționat. Acum, în România de acest tratament au beneficiat doi copii și un adult, din câte știu starea lor e bună, și trebuie felicitate doamnele profesor Alina Tănase și Anca Coliță de la Spitalul Fundeni, care s-au ocupat efectiv de administrarea acestor terapii”, a mai explicat medicul Marius Geantă.

Câți pacienți ar putea beneficia de acest tratament

Medicul Alina Daniela Tănase, directorul medical al Institutului Clinic Fundeni, explica recent că terapia celulară CAR-T a fost înregistrată în Statele Unite în 2017 și în Europa în 2018, fiind introdusă în Programul Național de Oncologie al țării noastre în 2021. Aceasta preciza că deși terapia este una costisitoare, cu multe efecte adverse, rezultatele sunt spectaculoase.

,,În limfoamele cu celulă mare B, 40-50% dintre pacienți rămân fără boală. Cu siguranță că este un procent foarte mare, gândindu-ne că nu au altă variantă de tratament și boala avansează în timp foarte scurt. În leucemiile acute limfoblastice la copii și adultul tânăr rezultatele sunt și mai bune, răspunsul ajunge până la 80% din pacienți”, a declarat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase.

Medicul Marius Geantă susține că pacienții care pot beneficia de acest tratament în țara noastră este de ordinul zecilor în acest moment, însă odată cu dezvoltarea unor terapii similare ar putea crește la câteva sute. Mai mult, în viitor, acest tip de medicină personalizată ar putea fi aplicat și în cazul cancerelor de sân sau a celor pancreatice.

„În acest moment, pentru cele două tipuri de boli, numărul estimat de pacienți în România este de ordinul zecilor, probabil 10-20, însă este iminentă autorizarea în UE a unei alte terapii celulare care vizează tot un cancer hematologic, mielomul multiplu, de care ar putea să beneficieze câteva sute de pacienți în țara noastră. Deci, e un domeniu care va crește foarte repede și, sigur, este o provocare pentru sistemele de sănătate, pornind de la acomodarea costurilor până la toată infrastructura necesară. E un proces cu totul diferit, pentru că nu e un medicament cum știm noi că sunt medicamentele, ci este cu adevărat o terapie vie.

Iar viitorul probabil ne va aduce și niște indicații pentru unele cancere solide. Sunt studii clinice în derulare pentru unele tipuri de cancere la sân, pentru care, la fel, nu există alte soluții de tratament, și am văzut joi, niște date dintr-un studiu foarte interesant pe cancerul pancreatic. Deci, noi vorbim acum practic despre zorii unei noi ere, o revoluție a medicinei personalizate în scop terapeutic. Aceste terapii sunt considerate terapii genice pentru că e acea etapă de modificare genetică a celulelor T, sunt imunoterapii pentru că folosesc aceste celule ale sistemului imun și sunt terapii personalizate pentru că folosesc celule proprii ale bolnavului, și se folosesc doar pentru bolnavul respectiv. E un medicament cu cel mai înalt nivel de personalizare”, a explicat, pentru FANATIK, medicul Marius Geantă.

Care este costul acestui tratament

Costul acestui tratament se situează în jurul sumei de 350.000 de euro, însă medicii susțin că, ținând cont de faptul că e vorba de o singură administrare, acesta este unul scăzut comparativ cu tratamentul de lungă durată a altor tipuri de cancer, tratamente ce au rezultate mult mai proaste.

„Tratamentul presupune o singură administrare, deci e vorba de o doză unică, cu un cost de circa 340.000 de euro în România – administrarea acestei infuzii, însă după aceea nu mai este nevoie, pe datele pe care le știm în acest moment, de o altă administrare. Dacă răspunsul durează ani de zile, practic acest cost inițial, care poate să pară mare, și care chiar e mare pentru multe țări, el trebuie împărțit la numărul de ani în care persoana respectivă practic ajunge să supraviețuiască pe termen lung. Poate vorbim de vindecare, revine în societate, revine la locul de muncă, cel mai important trăiește – și sunt tot mai multe studii de cost eficiență din statele care au început mai devreme acest tratament și care arată lucrul acesta.

De aceea este o provocare și din punctul de vedere al finanțării, pentru că până acum în oncologie tratamentele sunt pe durată mai lungă, pe câteva luni de zile, se fac anumite cure, e cu totul altă împărțire a banilor determinată de modul de administrare a tratamentului. Iar aici e puțin diferit”, a explicat medicul Marius Geantă pentru FANATIK.

Potrivit acestuia, această terapie celulară se administrează în acest moment doar în cazurile în care pacientul nu a răspuns pozitiv tratamentelor clasice din cauza faptului că vorbim de un tratament nou, inovativ, pentru care încă se mai adună dovezi privind procentul de succes.

„Este în primul rând o chestiune de etică în selectarea pacienților, adică până acum, când am văzut rezultatele acestea foarte bune nu aveam foarte multe argumente ca să ne gândim că această terapie ar putea să o folosim după prima linie de tratament, dacă eșua și așteptam să se epuizeze toate. Aceasta este filosofie pentru majoritatea studiilor clinice care încep să testeze medicamentele la pacienți pentru care nu există alte soluții, iar după care, încet încet, se construiesc dovezi și ajung să fie indicate în stadii din ce în ce mai timpurii”, a mai explicat președintele Centrului pentru Inovare în Medicină.

Nu în ultimul rând, medicul Marius Geantă subliniază că România ar putea face pași importanți pentru a lua un avans regional în dezvoltarea acestor strategii prin dezvoltarea propriului laborator pentru modificarea genetică a celulelor T. Pentru acest pas este necesară apariția altor centre în România care să administreze acest tratament, pe lângă cel de la Institutul Fundeni, iar acest lucru este în pregătire la mai multe spitale din țară.

„În ceea ce privește laboratoarele, e o discuție incipientă în România, dar într-adevăr, dacă am avea un laborator acreditat și unde să se poată produce sub licență terapii, de la diverși producători, ca să mă exprim în felul acesta, acest lucru ar crește foarte mult accesul pacienților români. În acest moment, etapa aceasta de recoltare a celulelor și momentul în care ele se întorc, etapa asta s-ar putea scurta cu o săptămână, atât cât durează drumul. Ar fi mult mai ușor. Un alt lucru important de subliniat este acela că inclusiv tehnologiile prin care se modifică celulele T în laborator, inclusiv ele s-au îmbunătățit în ultimii ani, iar acum există un state-of-the-art care reușește această modificare genetică în mai puțin de o zi. Deci e posibil ca în următorii cinci ani de exemplu să se comprime foarte mult timpii necesari pentru producerea acestor terapii.

Strategic cred că România ar trebui să-și propună să aibă măcar un astfel de centru care ar putea să deservească și spațiul estic, și Moldova și Bulgaria și Ucraina, și ar fi de fapt un produs de cel mai înalt nivel de export pentru țara noastră. Nu cred însă că un astfel de laborator se poate face altfel decât printr-un parteneriat public privat, pentru că în mediul privat există foarte mult knowledge, știe cum să facă lucrurile și nu mai trebuie să reinventăm roata”, a mai explicat, pentru FANATIK, medicul Marius Geantă.