Trump, Putin, China, Ucraina și Orientul Mjlociu. 2024 începe cu cinci bombe cu ceas

Punerea în mâna Chinei a tehnologiilor moderne și acordarea de credit Rusiei sunt două greșeli istorice ale Occidentului iar lunga notă de plată va continua să fie achitată și în viitor.

Tensiuni la nivel global

Tensiunile dintre SUA și China au făcut ca economia globală să tremure în 2023. Ramificațiile războiului din Ucraina au avut ecou dincolo de granițele țării. Cooptarea dictaturilor și călăilor lumii în cercul Moscovei continuă. În Africa, loviturile de stat din Niger și Gabon au contribuit la reculul democratic global din ultimii ani, iar conflictul dintre Hamas și Israel s-a soldat până acum cu mii de morți. Așa începe anul 2024.

Astfel de tendințe de tensiuni de putere la nivel global, război deschis, declin democratic și fluctuații extreme ale pieței muncii vor continua probabil și în 2024. Având în vedere acest lucru, sunt mai multe tendințe geopolitice și economice globale de urmărit.

Caracatița Brics, cu noi tentacule

Pe măsură ce organizația Brics (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) se extinde pentru a include Egiptul, Etiopia, Iranul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, influența sa economică în creștere ar putea schimba în mod dramatic echilibrul global al puterii.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Din ianuarie 2024, Brics va reprezenta aproximativ 46,5% din populația lumii, 30,8 trilioane de dolari SUA (23,7 trilioane de lire sterline), aproximativ o treime din PIB-ul mondial și 45% din producția mondială de petrol.

O consecință economică conexă este că rețeaua comercială extinsă a Brics poate reduce dependența acestora de piețele occidentale, în special prin acorduri comerciale preferențiale și, eventual, prin utilizarea unei monede comune.

Pentru țările care au fost sancționate de Occident, cum ar fi Iranul, aderarea la Brics le sporește opțiunile diplomatice. Acest lucru poate face ca Brics să devină atractiv pentru alte țări sancționate. Extinderea Brics poate, de asemenea, să le permită membrilor să își consolideze impactul prin urmărirea mai ușoară a intereselor lor politice și economice, scrie The Conversation.

Sfidarea Occidentului poate să nu ia forma unei confruntări directe, ci să aibă loc prin îndepărtarea treptată de instituțiile actuale, cum ar fi FMI.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Ciclul electoral global, pericolul Trump, pericolul Putin

Lista alegerilor generale din 2024 include țări de pe toate continentele și participarea a miliarde de oameni. În centru se află alegerile din SUA, unde fostul președinte Donald Trump va fi probabil candidatul republican. Dacă va fi reales, el ar putea continua politica sa de „abținere de angajament global”, așa cum o demonstrează dorința sa din trecut de a se dezangaja din NATO.

O astfel de poziție poate slăbi sistemul economic și politic global și poate contribui la ascensiunea altor țări care caută o mai mare influență globală. Un alt aspect important care se desprinde din alegerile generale este potențiala erodare a democrației. În SUA, de exemplu, se vorbește despre o posibilă dictatură a lui Trump.

În Rusia, o victorie a președintelui Vladimir Putin îl poate face pe acesta să rămână președinte până în 2030, cu posibilitatea unui al șaselea mandat suplimentar până în 2036.

În alte țări, cum ar fi El Salvador, unii politicieni sunt dispuși să ocolească constituțiile pentru a fi realeși sau să interzică eforturile de monitorizare a alegerilor, așa cum se întâmplă în Tunisa. Astfel de practici sunt susceptibile să slăbească instituțiile democratice sau să limiteze dezvoltarea acestora.

Tensiuni sporite în Orientul Mijlociu

Războiul dintre Israel și Hamas va continua să aibă repercusiuni dincolo de Orientul Mijlociu. Riscul unei noi escaladări a conflictului la nivel regional s-a intensificat după un atac aerian în Beirut. Unele state din apropiere, de exemplu, au condamnat ferm răspunsul general al Israelului la atacul Hamas. Iordania a numit acest răspuns o „crimă de război”, iar Egiptul o „pedeapsă colectivă”. Războiul este posibil să agraveze incertitudinea și instabilitatea regională.

Unele dovezi sugerează că instabilitatea politică tot mai mare va afecta, de asemenea, sănătatea instituțiilor financiare din regiune. La rândul său, o mai mare instabilitate ar putea crește fluxurile de refugiați către SUA și Europa.

Acesta din urmă va exacerba dezbaterea politică deja tensionată privind politica de imigrare. Războiul dintre Israel și Gaza va descuraja, de asemenea, investițiile în Orientul Mijlociu și va perturba rutele comerciale, ceea ce va duce la creșterea costurilor de transport maritim.

Presiunile economice ale Chinei

Recent, economia Chinei a fost descrisă ca o „bombă cu ceas””, ca urmare a creșterii economice lente, a șomajului ridicat în rândul tinerilor, a crizei din sectorul imobiliar, a scăderii investițiilor străine directe (FDI) și a exporturilor mai slabe. Se preconizează că perspectivele de creștere vor rămâne „structural mai slabe”, cu o încredere și cheltuieli scăzute ale consumatorilor și o cerere externă în scădere.

Consumul intern chinezesc mai scăzut înseamnă o cerere mai mică de materii prime și de produse de bază care, la rândul său, va afecta exportatorii mai mari, cum ar fi Australia și Brazilia.

Este posibil ca societățile multinaționale să aibă un impact negativ asupra profiturilor lor, deoarece relocalizarea producției și diversificarea lanțului de aprovizionare continuă ca urmare a fricțiunilor comerciale și a conflictelor armate.

Acest lucru ar putea avea un efect în lanț, nu numai asupra furnizorilor lor, ci și asupra forței de muncă în ceea ce privește creșterea salariilor, dacă nu cumva, reducerea și pierderea de locuri de muncă. La nivel mai general, riscurile sporite pentru economia Chinei vor afecta creșterea globală, potrivit OCDE.

Îmbătrânirea populației

În 2022, Japonia, Italia, Finlanda și Germania se numărau printre țările cu cea mai mare pondere a populației cu vârsta de peste 65 de ani, iar până în 2050 se preconizează că lista va include Hong Kong, Coreea de Sud și Taiwan.

Până în 2050, procentul populației mondiale cu vârsta peste 60 de ani va crește de la 12% la 22%. În același timp, speranța de viață este în creștere. O astfel de tendință demografică are implicații pentru securitatea socială și pentru alte părți ale economiei.

Cererile adresate guvernelor și furnizorilor de servicii de sănătate de a furniza volume mai mari de îngrijire vor crește din cauza riscurilor potențiale de escaladare a bolilor în rândul persoanelor în vârstă. Raportul dintre lucrători și pensionari este în scădere, ceea ce pune, de asemenea, presiune asupra sustenabilității sistemelor actuale de pensii.

În plus, există dovezi că îmbătrânirea populației afectează productivitatea muncii și oferta de forță de muncă. Prin urmare, aceasta poate avea un efect asupra creșterii economice, comerțului, economiilor și investițiilor.