Ucraina forțează recunoașterea Holodomorului ca genocid, de către România. Subiectul, abordat ”discret” în întâlnirea Ciucă – Prokopchuk

Întâlnirea dintre Nicolae Ciucă, premierul României și ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a avut o semnificație mai puțin cunoscută și aproape deloc mediatizată. În cadrul întrevederii de luni, 7 octombrie 2022, partea ucraineană ”a ridicat problema” recunoașterii de către România a Holodomorului ca act de genocid împotriva poporului ucrainean.

Nicolae Ciucă, nicio vorbă despre problema Holodomorului, după întâlnirea cu Ihor Prokopchuk

Subiectul recunoașterii uciderii deliberate prin înfometare a milioane de ucraineni de către regimul stalinist, în urmă cu un secol, este unul sensibil atât pentru Ucraina cât și pentru România.

Poate tocmai de aceea, în toate comunicările oficiale, inclusiv în montajul video postat pe pagina Guvernului României, nu se face referire deloc la acest subiect.

La câteva ore după întâlnire, Nicolae Ciucă a postat un mesaj pe contul său de Twitter a Guvernului, în care spunea că ”l-a asigurat pe Ihor Pukopchuk, ambasadorul Ucrainei în România, că România (sic!) continuă să fie alături de Ucraina pe drumul său spre pace, libertate și reconstrucție”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Ambasadorul Ucrainei la București spune că ”a ridicat subiectul” recunoașterii Holodomorului, în cadrul întâlnirii cu premierul Ciucă

Singura referire la acest subiect apare pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la București.

”Ambasadorul Ucrainei a ridicat subiectul recunoașterii de către partea română a Holodomorului din 1932-1933, ca un act de genocid al poporului ucrainean”, se arată în finalul comunicatului de presă postat pe contul oficial al ambasadei.

Holodomorul: milioane de ucraineni au murit de foame, ca urmare a unor politici agrare duse de regimul stalinist

Din perspectivă istorică, Holodomorul reprezintă o perioadă neagră din istoria poporului ucrainean, în care au murit între 3,5 milioane și 7 milioane de oameni, după o decizie a Kremlinului de a colectiviza forțat toate gospodăriile din URSS, urmând ca majoritatea recoltelor de grâne să plece către export pentru a susține procesul de industrializare.

Ucraina, devenită o republică sovietică în 1922 (după ce în 1917 își câștigase independența), avea la acea vreme o populație compusă în majoritate din agricultori (80%), iar o parte dintre aceștia au încercat să se opună. Cele aproximativ 4.000 de revolte locale, împotriva colectivității forțate, au fost reprimate de Armata Roșie, iar cei care le-au organizat au ajuns în gulag sau executați.

Etapa cea mai dură a exterminării staliniste a fost în momentul în care Moscova le-a interzis fermierilor să-și părăsească satele pentru a căuta hrană la orașe, printr-un sistem de pașapoarte interne. Aceste măsuri au fost echivalente cu o condamnare colectivă la moarte.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Doar 23 de state din lume au recunoscut Holodomorul ca genocid, după ce Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o rezoluție, în acest sens, în anul 2006. Printre acestea se numără Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Columbia, Polonia sau Vatican, însă nu și România.

Mădălin Hodor, istoric: ”România a folosit Holodomorul ca obiect de negociere cu Ucraina”

Istoricul Mădălin Hodor a explicat că, la nivel diplomatic, există un dosar mai vechi legat de negocierile pentru un tratat între România și Ucraina.

”Cumva, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a încercat să condiționeze recunoașterea Holodomorului de anumite concesii pe care partea ucraineană trebuia să le facă referitor la drepturile românilor din Ucraina. Cu alte cuvinte, Holodomorul a devenit un obiect de negociere diplomatică între România și Ucraina.

Din punctul ăsta de vedere, solicitarea ucraineană de recunoaștere, către România, este, probabil, o încercare de a depăși problemele inițiale în negocierile astea. Interesul ucrainean este ca România să recunoască Holodomorul ca genocid”, a explicat istoricul Mădălin Hodor pentru FANATIK.

Istoricii nu s-au pus de acord în legătură cu desemnarea Holodomorului ca genocid

Din perspectivă politică, Holodomorul reprezintă un subiect de dispută între Rusia și Ucraina încă din perioada anterioară războiului, iar rezerva pe care mai multe state au avut-o, de-a lungul timpului, față de această problemă vine tocmai din dorința de a nu înrăutăți și mai mult relațiile cu Moscova. Acum, în contextul războiului, Ucraina dă semne că vrea să readucă în prim-plan această problemă. O recunoaștere a Holodomorului este echivalent cu o condamnare a acțiunilor Kremlinului.

”Practic, Ucraina susține că a fost un genocid. Rusia, pe de altă parte, formulând opinii istorice, susține că nu a fost vorba de un act genocidar, pentru că nu a existat o intenție. Și leagă chestiunea asta de politica defectuoasă stalinistă referitoare la colectivizare, deci, practic, rușii susțin că nu a fost o intenție.

Este foarte complicat să desemnezi ca genocid un astfel de eveniment, pentru că el intră în comparații cu altfel de elemente care au avut aspectul de genocid, în alte situații în istorie. Și atunci, prin comparație, sunt istorici care spun că nu se justifică. Dar nu pentru că n-ar fi existat o intenție sau că nu au murit suficient de mulți oameni, ci pentru că nu se încadrează în parametrii unei definiții”, a mai declarat Mădălin Hodor pentru FANATIK.

Ce ar trebui să facă România în problema Holodomorului?

Cum ar trebui să acționeze România în această chestiune? Istoricul Mădălin Hodor e de părere că discuțiile ar trebui reluate, mai ales că există suficiente date care să conducă la concluzia că politica dusă de Stalin a fost una dusă cu intenție, în scopul exterminării populației din Ucraina, indiferent dacă acest lucru se încadrează în definiția internațională a genocidului.

”Eu consider că Holodomorul ar trebui considerat ca o acțiune deliberată a guvernului sovietic îndreptat împotriva populației ucrainene. Cred că până și istoricii ruși ar fi de acord cu așa ceva”, a încheiat Mădălin Hodor.

În acest context, Federația Rusă a negat oficial Holodromul ca un genocid etnic, invocând argumentul că ”problema foametei” este o discuție pentru istorici, nu pentru politicieni.

De asemenea, Libov Sliska, fost președinte al Dumei de Stat din Federația Rusă a afirmat că politicile acelei perioade au provocat suferință nu doar Ucrainei ci și Belarusului, popoarelor din Caucaz, ”tătarilor din Crimeea” și, inclusiv Rusiei. ”De ce se insistă ca Rusia să-și ceară scuze pentru orice?”, a arătat politicianul, în timpul unei vizite la Kiev.