UDMR și-a stabilit candidații pentru Parlamentul European. „Vrem ca interesele maghiarilor din Transilvania să fie reprezentate în UE”

UDMR a informat, vineri, că și-a stabilit candidații pentru alegerile pentru Parlamentul European. În urma ședinței Consiliului Permament. În ordine pe listă sunt Winkler Gyula, Vincze Lorant (europarlamentari actuali ) și Szilagyi Dora care este președinte al organizației de tineret.

Să reprezinte „interesele maghiarilor din Transilvania”

UDMR a stabilit, vineri, în urma unei ședințe a Consiliului Permanent, candidații formațiunii pentru alegerile europarlamentare din această vară. Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, a informat că trei persoane și-au depus candidatura pentru Parlamentul European.

„Trei persoane şi-au depus candidatura pentru PE, iar vineri a avut loc un vot în Consiliul Permanent al UDMR. Pe primul loc se află Winkler Iuliu, pe doi Vincze Lorant şi pe trei Szilagyi Dora. Am decis această ordine pe listă pentru că am considerat că avem nevoie de candidaţi cu experienţă, care pot reprezenta interesele maghiarilor din Transilvania în UE, în Parlamentul European de la Bruxelles şi Strasbourg”, a declarat Csoma Botond, potrivit News.ro.

Potrivit lui Botond, la alegerile din acest an „miza este mare” iar UDMR vrea ca „maghiarii din Transilvania să fie parte în această schimbare pozitivă”. „Miza este mare, în deceniul următor vor fi schimbări pozitive şi vrem ca maghiarii din Transilvania să fie parte în această schimbare pozitivă. Este inadmisibil ca o comunitate de peste un milion de oameni să rămână fără reprezentare la Bruxelles şi Strasbourg”, a spus el.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Vor lupta pentru drepturile noastre”

Potrivit purtătorului de cuvânt al UDMR, este nevoie de politicieni cu experiență care „pot lupta pentru interesele maghiarimii, care pot fi vocea maghiarimii din Transilvania în UE, nu vocea UE în România”.  „Vor lupta pentru drepturile noastre cu mijloacele pe care le au la îndemână. (…) Vom avea listă completă pentru PE, dar am votat trei candidaţi pentru că, dacă sunt condiţii prielnice, am putea să avem trei eurodeputaţi”, a precizat Csoma. Potrivit lui Csoma, Szilagyi Dora „are experienţă politică în organizaţia de tineret şi credem că este o candidată bună, o candidată adecvată pentru a deveni eurodeputat”.

Parlamentul European va avea 720 de membri

Alegerile europarlamentare se desfășoară în luna iunie. În cadrul scrutinului vor fi aleși 720 de membri ai Parlamentului European. Aceasta reprezintă o creștere față de cele 705 locuri actuale, pentru a ține cont de schimbările demografice din mai multe state membre. Parlamentul este singura instituție a UE aleasă direct de alegători. Celelalte două organisme principale sunt alese în mod indirect: componența Comisiei Europene necesită aprobarea deputaților europeni, în timp ce Consiliul este alcătuit din miniștri naționali numiți de guvernele respective.

Cele trei instituții lucrează mână în mână – nu întotdeauna pe cale amiabilă – pentru a promova legislația într-o gamă largă de domenii, cum ar fi clima, agricultura, reglementarea digitală, migrația și azilul, piața unică, protecția mediului și bugetul comun, scrie Euronews.

Reducerea vârstei minime la vot

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc între 6 și 9 iunie și vor fi organizate în conformitate cu normele electorale ale fiecărui stat membru. Alegătorii vor alege reprezentanții țării lor de pe liste deschise, semideschise sau închise. Propunerea de a introduce liste transnaționale nu a fost reținută. Votul începe joi, 6 iunie, în Olanda, iar vineri, 7 iunie, în Irlanda. Letonia, Malta și Slovacia vor participa sâmbătă, 8 iunie, în timp ce celelalte țări vor vota duminică, 9 iunie. Republica Cehă și Italia vor permite votul în două zile consecutive: vineri și sâmbătă pentru cehi, sâmbătă și duminică pentru italieni.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În majoritatea statelor membre, vârsta minimă pentru a vota este de 18 ani. Cu toate acestea, în ultimii ani, unele țări au redus acest prag pentru a crește prezența la vot. În Grecia, persoanele cu vârsta de 17 ani sau mai mult pot vota. În Belgia, Germania, Malta și Austria, limita de vârstă a fost stabilită la 16 ani. Pe de altă parte, vârsta minimă pentru candidații la alegerile parlamentare variază între 18 ani în țări precum Germania, Franța și Spania și 25 de ani în Grecia și Italia. Toți cetățenii UE au dreptul să candideze în altă țară UE dacă sunt rezidenți în această țară.

O prezență mai mare la urne?

Aceasta este una dintre cele mai fierbinți întrebări de la Bruxelles. Timp de decenii, alegerile europene au fost marcate de o prezență scăzută la vot. În 2019, prezența la vot a fost de 50,66%. A fost pentru prima dată din 1994 când a depășit pragul de 50%. Anul acesta, Uniunea speră să atingă din nou cel puțin pragul de 50%. În practică, acest lucru va însemna 185 de milioane de buletine de vot dintr-un număr estimat de 370 de milioane de alegători eligibili.

Tinerii sunt văzuți ca un grup demografic cheie pentru creșterea prezenței la vot. Așa se explică de ce oficialii UE au pus ochii pe Taylor Swift și pe alte celebrități de profil înalt pentru a convinge generația Z și milenialii să se prezinte la vot. Votul este obligatoriu doar în patru state membre: Belgia, Bulgaria, Luxemburg și Grecia. Această dispoziție este aplicată cu indulgență și nu conduce neapărat la cifre mai mari la urne. În 2019, Grecia a înregistrat o prezență la vot de 58,69%, iar Bulgaria doar 32,64%.