UE trebuie să redeschidă minele de materii prime critice. „Războiul viitorului va fi războiul metalelor”

Chiar dacă s-ar deschide noi mine în Uniunea Europeană în acest moment, experții din industria minieră sunt de acord că este puțin probabil ca blocul comunitar să își poată atinge obiectivele privind extracția de materii prime critice și strategice până în 2030. Tranziția energetică a UE presupune o electrificare masivă, ceea ce va crește nevoia de materii prime necesare pentru fabricarea și utilizarea mijloacelor de producere a energiei electrice: baterii, turbine eoliene, panouri solare etc.

Tranziția energetică și dependențele UE

La jumătatea lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament privind Legea privind materiile prime critice (Critical Raw Materials Act, CRMA), care este necesară pentru tranziția energetică și ecologică a UE. Textul prevede ca, până în 2030, 15% din extracția, 40% din rafinarea și 10% din reciclarea câtorva zeci de materii prime să aibă loc în statele membre ale blocului comunitar.

Cu alte cuvinte, UE nu ar trebui să mai fie dependentă în proporție de peste 65% de o singură țară terță pentru o singură materie primă. O sarcină dificilă, având în vedere actuala dependență a UE de resurse din afara Europei. În special de China, care reprezintă până la 90% din lanțul valoric pentru anumite materiale, notează Euractiv.

Timp și capacități de producție

De la prezentarea propunerii Comisiei Europene, obiectivele cuantificate au făcut obiectul unei dezbateri între instituțiile UE. Unii eurodeputați se tem de introducerea lor, în timp ce unele state membre, printre care și Franța, doresc să aloce obiective sectoriale. Această poziție este susținută și de industria minieră franceză.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Fără obiective sectoriale, ar fi posibil ca „să nu ne putem atinge obiectivele din cauza lipsei unei capacități de producție suficiente și a lipsei de timp pentru a le pune în aplicare” pentru anumite metale enumerate în CRMA, a explicat Christophe Poinssot, director general adjunct al Biroului francez de cercetări geologice și miniere (BRGM), în cadrul unei conferințe organizate de partidul Les Républicains (LR) privind industria decarbonizată în Franța.

În schimb, pentru unele materii, abilitățile sunt subestimate. De vină este explorarea superficială, comentează Poinssot. În Franța, „cunoștințele despre resursele subsolului sunt extrem de disparate și acoperă doar o parte a țării. Inventarul realizat în urmă cu 40 de ani s-a limitat mult timp la primii 100 de metri de subsol”, explică el.

La nivel european, subsolul are capacitatea de a fi exportat, spune cercetătorul. Norvegia, de exemplu, a descoperit recent un zăcământ de fosfați suficient pentru a acoperi o parte importantă din nevoile UE. De asemenea, Suedia a descoperit, la începutul lunii ianuarie, un important zăcământ (un million de tone) de oxizi de pământuri rare.

În aceste condiții, „trebuie să reinvestim în cunoașterea mai bine a subsolului nostru și în redeschiderea minelor. Pentru a face acest lucru, trebuie să relansăm un inventar al resurselor minerale prezente în toate cele 27 de state membre ale UE”, susține Poinssot.

Digisport.ro

FOTO Cum a apărut Gigi Becali la palatul din Aleea Alexandru, după ce FCSB a devenit campioana României

Necesitatea relansării minelor

Așadar, pentru a atinge obiectivele europene, nu este suficient să avem resurse în sol, ci să le extragem, spune el. În acest scop, „trebuie să începem să lucrăm de pe acum la dezvoltarea proiectelor miniere”, spune Poinssot, având în vedere că, la nivel mondial, este nevoie „în medie de 17 ani” pentru a dezvolta o mină. În caz contrar, „un anumit număr de traiectorii și scenarii dorite de UE vor fi limitate de capacitățile noastre de extracție”, adaugă el.

Această observație este împărtășită și de către CEA (Comisia franceză pentru energie atomică și energii alternative), un actor-cheie în cercetarea industrială și tehnologică franceză. În forma actuală, obiectivele europene par „puțin credibile” din cauza întârzierilor inerente deschiderii unei mine. Până în 2030, „cea mai mare parte a capacităților extractive care vor fi disponibile în UE (…) vor depinde, prin urmare, de proiecte care ar trebui să fie deja în curs de dezvoltare”, explică CEA în poziția sa consultativă privind proiectul CRMA, publicată la începutul acestei luni.

Pentru a remedia această întârziere, CEA sugerează Comisiei Europene „să definească obiective care să crească progresiv în ceea ce privește cota de extracție în UE pe diferite orizonturi de timp”. Pe scurt, fără a deschide minele acum, UE este deja în urma obiectivelor sale: „Comisia este prea optimistă în ceea ce privește viteza cu care vom putea implementa soluții industriale pentru a atinge aceste obiective”, explică Bertrand Bouchet, reprezentantul CEA la Bruxelles.

„Războiul viitorului va fi războiul metalelor”

Cu toate acestea, UE are tot interesul să se concentreze pe partea extractivă a lanțului său valoric, întrucât verigile de transformare și reciclare vor rămâne „permanent insuficiente pentru a satisface cererea”, adaugă CEA. În plus, chiar dacă am activa toate resursele disponibile, va fi nevoie de mai mult din cauza cererii foarte mari, explică  Bouchet. De exemplu, „dacă toate țările care au o traiectorie de trecere de la automobile cu combustie la vehicule electrice o urmează, nu vor exista suficiente resurse la nivel mondial”, spune Poinssot, adăugând că „nu este o chestiune de resurse, ci de sincronizare”.

Dacă este să îl credem pe Jean-Dominique Senard, președintele constructorului auto francez Renault, atunci „războiul viitorului va fi războiul metalelor”. Prin urmare, așa cum a susținut Asociația Europeană a Organizațiilor de Cercetare și Tehnologie, din care face parte și CEA, obiectivele CRMA trebuie să fie coordonate cu cele ale reglementării cu privire la dezvoltarea unei industrii „verzi” în Europa (Net-Zero Industry Act, NZIA).