Ungaria pune politica familiei în centrul președinției sale a Consiliului UE. Cum s-a divizat grupul de la Vișegrad

Ungaria vrea ca politica familială să ocupe un loc mai important pe agenda UE atunci când va prelua președinția rotativă a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului viitor. Demersul vine în timp ce criza demografică pe continentul european determină statele membre să ridice această problemă și la nivel național. Uniunea Europeană se confruntă cu un declin demografic sever, iar această tendință care va continua, arată un raport recent al Comisiei Europene.

Scăderea ratei medii de fertilitate în UE

Această tendință se explică prin scăderea ratei medii de fertilitate în UE, de la 2,37 în 1970 la 1,53 în 2021, în condițiile în care o rată medie de fertilitate de 2,1 este necesară pentru a asigura stabilitatea demografică. Deși cifrele variază foarte mult de la un stat membru la altul, Spania prezentând cea mai mică rată (1,19), iar Cehia cea mai mare (1,83), nici un stat membru al UE nu a atins rata necesară pentru a garanta o populație stabilă în 2021, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Nu este surprinzător faptul că această tendință a dus, de asemenea, la o scădere a populației cu vârstă de muncă, în timp ce numărul persoanelor aflate la vârsta pensionării a crescut. Având în vedere că numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a scăzut deja în raport cu populația totală între 2011 (18,1 %) și 2021 (16,3 %), raportul Comisiei preconizează că această tendință va continua.

Migranții sau politică familială

Pentru a contracara acest fenomen, care va duce probabil la o scădere suplimentară a forței de muncă europene, UE și statele sale membre ar avea mai multe opțiuni. Să crească fluxurile migratorii sau, așa cum se așteaptă mai mult din partea forțelor de dreapta, cum ar fi partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban, aflat la putere în Ungaria, să stimuleze ratele de fertilitate, punând un accent mai mare pe politica familială, notează Euractiv.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Provocările demografice, „politica familiei” și lupta împotriva migrației ilegale vor fi în centrul mandatului european al Ungariei, care va prelua Consiliul UE în iulie 2024. Aceasta a declarat Judit Varga, ministrul ungar al Justiției, pe rețelele de socializare, atunci când a prezentat în luna mai prioritățile președinției ungare în fața Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului ungar.

„Când am definit aceste priorități, am luat ca punct de plecare criza demografică din Uniunea Europeană, care are consecințe grave asupra competitivității blocului comunitar. Acest lucru ne oferă oportunitatea de a aborda problemele demografice și de politică familială și în timpul mandatului Președinției Consiliului”, a scris ea.

Stimulente pentru mamele maghiare

La sfârșitul lunii septembrie 2022, într-un moment în care nașterile erau în scădere față de anul precedent, premierul Viktor Orban a anunțat în Parlament intenția sa de a extinde sistemul de sprijinire a familiei, una dintre axele distinctive ale guvernului național-conservator maghiar. De la 1 ianuarie, femeile maghiare cu vârsta sub 30 de ani care decid să aibă sau să adopte un copil nu mai sunt supuse impozitului pe venit.

Această măsură are un dublu obiectiv, după cum a explicat secretarul de stat pentru familie, Agnes Hornung: „Scopul este de a încuraja oamenii să aibă primul copil. Și apoi să ne asigurăm că familiile maghiare cu copii au mai mulți bani”.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Provocările demografice

În condițiile în care Ungaria va prelua președinția timp de șase luni, imediat după alegerile europene din luna iulie a aceluiași an, mașinăria legislativă a UE va merge la relanti, permițând Ungariei să se concentreze asupra unor probleme politice europene puțin așteptate. Agenda strategică a trioului de președinții ale Consiliului UE – Spania, Belgia și Ungaria – subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda provocarea demografică cu care se confruntă Uniunea în contextul „consolidării dimensiunii sociale a Europei”.

Programul celor trei țări prevede, de asemenea, o reformă a politicii de coeziune după 2027 pentru a reduce disparitățile și se concentrează asupra regiunilor afectate de provocările demografice. Problemele legate de familie au câștigat recent teren în guvernele diferitelor state membre ale UE: 8 din cele 27 de state membre au sau vor avea un minister al cărui portofoliu se referă direct sau indirect la familie, dintre care 4 au fost create de forțele de dreapta sau de centru-dreapta în ultimii cinci ani.

Ministere ale Familiei peste tot

În Polonia, când partidul naționalist de dreapta Lege și Justiție (PiS) a preluat frâiele guvernului în 2015, a reformat fostul Minister al Muncii și Politicii Sociale pentru a crea un Minister al Familiei, Muncii și Politicii Sociale. În noiembrie, Varșovia a adoptat, de asemenea, strategia sa demografică pentru 2040, care vizează să apropie țara de rata de fertilitate care i-ar permite să asigure schimbul de generații, în special prin consolidarea ministerului în cauză și prin eliminarea obstacolelor pentru părinții care doresc să aibă copii.

În Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni și partidul său de guvernământ Frații Italiei (Conservatorii și Reformiștii Europeni)  încearcă, de asemenea, să introducă politici structurate pentru a îmbunătăți rata natalității în țară prin intermediul Ministerului pentru Familie, Nașteri și Egalitate de șanse.

Unele măsuri sunt deja incluse în bugetul italian, cum ar fi creșterea alocației pentru persoanele necăsătorite și majorarea indemnizației pentru concediul parental de la 30% la 80%. „Alte măsuri sunt în curs de planificare”, a anunțat recent Giorgia Meloni.

În România, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse

În România, guvernul a înființat Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în 2021, în timp ce premierul grec de dreapta recent reales din partea Partidului Noua Democrație (PPE) a creat primul minister pentru familie din Grecia pentru a sprijini cuplurile și familiile tinere.

Partidul spaniol de extremă-dreapta Vox, care, potrivit sondajelor de opinie, ar putea face parte din viitorul guvern alături de partidul de dreapta (Partido Popular), propune înlocuirea imediată a legii privind violența sexuală, „care consacră asimetria și inegalitatea penală între bărbați și femei și subminează pilonii fundamentali ai statului de drept”, cu o lege privind violența domestică și desființarea Ministerului Egalității pentru a crea Ministerul Familiei.

Grupul de la Vișegrad, divizat privind politica migratorie

Altădată unit, grupul de la Vișegrad se află în dezacord în legătură cu pactul privind migrația discutat la Consiliul European luna trecută. Republica Cehă și Slovacia îl susțin, în timp ce Ungaria și Polonia se opun. Acordul european privind migrația are ca obiectiv comunitarizarea procedurilor de azil în Europa și asigurarea unei distribuții mai echitabile a noilor sosiri.

Potrivit prim-miniștrilor ceh și slovac, este necesar să se caute soluții la problema migrației la nivelul UE. În urma unei reuniuni a grupului de la Vișegrad, care a avut loc marți, la Praga, premierul conservator ceh (Partidul Civic Democrat) Petr Fiala a criticat atitudinea Ungariei și a Poloniei din ultimele săptămâni și, în special, faptul că cele două țări au blocat concluziile privind soluțiile în materie de migrație în cadrul summitului Consiliului European de la Bruxelles (29-30 iunie).

Cândva unit în privința acestor probleme, grupul statelor est-europene pare să se destrame acum. „Cred că această atitudine nu este în interesul Cehiei, că nu este responsabilă și că amenință sprijinul financiar pe care Cehia l-a solicitat și negociat pentru țările care oferă protecție refugiaților ucraineni”, a declarat marți Fiala.

Țările care acceptă în prezent refugiați ucraineni primesc aproximativ 100 de euro pentru fiecare persoană pe care o acceptă (estimările variază în funcție de metoda de calcul).

20.000 de euro, „amendă” pentru țările care refuză refugiații

Cu toate acestea, în cadrul reformei politicii de migrație și azil, țările care se confruntă cu un aflux de solicitanți de azil vor primi mult mai mult pe persoană, aproximativ 20.000 de euro (costul și întreținerea pe doi ani a persoanei) , în cadrul mecanismului de solidaritate obligatorie. Această sumă ar urma să fie vărsată de țările care nu doresc să accepte refugiați.

Republica Cehă s-a pronunțat în favoarea unui sistem mai echilibrat și a unor plăți mai mari pentru țările care găzduiesc deja refugiați ucraineni. Potrivit lui Petr Fiala, delegația cehă a reușit să obțină referiri directe la o astfel de opțiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută, pentru a sprijini statele membre care primesc un număr mare de refugiați, însă aceste concluzii nu au fost acceptate în cele din urmă din cauza blocării de către Budapesta și Varșovia.

Prim-ministrul ceh consideră că există încă o cooperare între membrii Grupului de la Visegrad într-o serie de domenii. Cu toate acestea, nu este posibil să ne bazăm doar pe acest format, a spus el. Președinții grupului urmează să se întâlnească în toamnă, în timp ce prim-miniștrii celor patru țări se vor întâlni după alegerile din Slovacia și Polonia, a mai spus Petr Fiala.