Urmează zile de foc în România. Munca, tot mai dificilă în epoca schimbărilor climatice. Cum ne afectează canicula sănătatea?

Schimbările climatice ne vor afecta toate aspectele vieții în următorii ani. Fie că vorbim de alimentație, transport sau, pentru mulți dintre noi, munca, creșterea temperaturilor medii în viitorul apropiat ne va obliga să ne adaptăm stilul de viață la noua realitate.

Pe șantierele din Qatar au lucrat anii trecuți zeci de mii de migranți aduși special pentru realizarea construcțiilor destinate Campionatului Mondial din 2022. Cu un program de muncă care se întindea deseori câte 10 ore pe zi și 6 zile pe săptămână, aceștia erau nevoiți să depună un efort fizic considerabil la temperaturi ce atingeau și 45 °C. An de an, autoritățile din Qatar anunțau sute de morți din rândul migranților din „cauze naturale” – termen pe care investigația jurnaliștilor de la The Guardian l-a identificat drept morți cauze de infarct sau alte afecțiuni cardiovasculare. Stresul termic cauzat de muncă grea sub temperaturi ridicate pune o presiune enormă a corpului uman și, deși mulți dintre muncitori erau tineri și într-o condiție fizică bună, a dus la moartea multora dintre ei. Estimările sunt că numărul de morți e de fapt mai mare, de ordinul câtorva mii anual, întrucât mulți mor abia după ce se întorc în țara lor de origine, iar decesele nu mai ajung să fie raportate.

Nu suntem egali în fața caniculei

Qatar e totuși o țară cu o climă mult mai aspră însă, la cum arată lucrurile, nu va fi exclus să vedem în viitor săptămâni întregi consecutive cu temperaturi caniculare inclusiv în România. Nu degeaba, Organizațională Internațională a Muncii trage (OIM) și ea un semnal de alarmă. Într-un raport din 2019, OIM avertizează că, până în 2030, aproximativ 1 miliard de lucrători în agricultură, peste 60 de milioane din textile și multe alte milioane cu meserii conexe vor fi victimele stresului termic. Stresul termic are loc atunci când corpul nu poate elimina căldura în exces. Neputându-se răcori, corpul se încălzește tot mai mult, inima bate tot mai rapid, puterea de concentrare scade, iar persoana poate leșina sau chiar muri, dacă nu găsește o modalitate de a se răcori.

Chiar și în condițiile în care planul de a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1.5°C va reuși, se estimează că până la 2% din toate orele de muncă și 2400 de miliarde de dolari vor fi pierdute în 2030 fie din cauza incapacității de muncă ori din cauza muncii mult mai lente. Acestea rămân însă niște cifre la nivel global, o medie a tuturor meseriilor și continentelor. Efectele vor fi resimțite diferit în funcție de ocupație și regiune. De pildă, muncitorii din agricultură și construcții se numără printre cei mai afectați – de fapt, din zona lor va veni mare parte din pierderea numărului total de ore de muncă. Și, din păcate, toate acestea vor accentua încă și mai tare inegalitățile deja existente. Muncile cele mai afectate de creșterea temperaturilor sunt deseori și printre cele mai slab remunerate și realizate de persoane vulnerabile, fie că vorbim de agricultură de subzistență ori lucrul în halele de confecții textile. Pe de altă parte, țările cele mai afectate de schimbările climatice se numără, în mare parte, și printre cele mai sărace, iar viitorul nu pare să rezerve decât o înrăutățire a situației.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Pentru a înțelege mai bine care sunt meseriile cele mai afectate și în ce direcție ar trebui să căutăm soluțiile pentru a proteja muncitorii, am luat legătura cu Florian Marin, președintele Federației Sindicatelor Libere din România (FSLR). „De la caz la caz, unele ocupații o să fie mai puternic afectate. Cele care se desfășoară în exterior sunt exemplul cel mai evident, dar sunt și unele care au loc în mediu teoretic închis cum e sudorul în unele cazuri. El intră în navă și sudează din interior, dar normal că tabla se încinge și căldura se resimte mai puternic. El trebuie să lucreze 8 ore pe zi într-un mediu care ajunge și la temperaturi constate de 50 de grade”, declară Florian Marian pentru FANATIK. „Vor fi afectați și cei care lucrează direct cu materii prime din exterior, pentru că poluarea și contaminarea vor avea și ele consecințe asupra sănătății”.

Temperaturile ridicate și efectele lor asupra sănătății sunt exemplul cel mai ușor de identificat și, probabil, cel mai des întâlnit. Totuși, când vorbim de schimbările climatice, există o complexitate atât de mare în ceea ce privește efectele că nici  nu putem să prevedem toate consecințele cu care ne vom confrunta. Iar ecuația devine cu atât mai complicată în ce privește siguranța la locul de muncă și sănătatea pe termen lung.  „E clar că avem nevoie de o analiză a riscurilor mult mai amănunțită, dar în contextul schimbărilor climatice, nicio instituție internațională sau europeană nu are capacitatea de a analiza totul. Va fi nevoie de investiții mai mari în această direcți, fiind mai logic și chiar mai economic să prevenim”, spune acesta. „Trebuie să vedem care va fi impactul încălzirii globale asupra anumitor materiale sau substanțe chimice cu care lucrăm. Cum vor reacționa aceste substanțe în combinație și cum ne vor afecta sănătatea pe termen lung. La care se adaugă și combinația cu rezistența crescută a bacteriilor și alte schimbări brutale adusă de schimbările climatice”.

Soluții avem, lipsește voința

Față în față cu noul context, Organizația Internațională a Muncii atrage atenția că este nevoie de un set întreg de politici publice pentru protejarea sănătății muncitorilor pe termen lung, care să alege atât protecția în mod direct, dar și tranziția către modele și resurse mai sustenabile. Fără a mai vorbi, desigur, și de nevoia de limitare a încălzirii globale. Unul din argumente este cel pragmatic, referitor la productivitate și pierderile economice care ar putea fi evitate – banii investiți în protecția și siguranța muncii înseamnă evitarea cheltuielilor și pierderilor mult mai mari din viitor care vor avea loc dacă nu facem nimic. Până la urmă, un sector agricol cu forță de muncă bolnavă ne va afecta pe toți în final. Argumentul principal însă, ar trebui să rămână cel legat de dreptul fundamental la sănătate și condiții de muncă și trai decente.

Cum ar putea arăta soluțiile? Măsurile diferă de la caz la caz. Patronatele din Germania, de exemplu, au anunțat că negociază cu sindicatele posibilitatea adoptării siestei mediteraneene, prin care angajații să aibă o pauză în timpul orelor de vârf ale caniculei pentru a evita scăderea productivității. „Adaptarea programului de muncă e soluția cea mai la îndemână. Pe lângă exemplul din Germania, în Franța se ia în considerare scurtarea programului. În Grecia și Spania, fiindcă turismul devine tot mai dificil în perioada valurilor de căldură pe timpul verii, am putea vedea munca din turism mutându-se tot mai mult către primăvară și toamnă”, spune Florian Marin. „E foarte important însă ca soluțiile să fie diferite de la un domeniu la altul, cum vedem în alte țări. E nevoie de dialog social, de negocieri colective de sector care să țină cont de particularități, pentru că nu poți să aplici condiții identice tuturor”.

Digisport.ro

FOTO Milionarul român a ieșit din spital și nu a stat pe gânduri! Unde a fost surprins

În ce privește normele de siguranță la locul de muncă, liderul sindical spune că nu aici se află principalele problemele, ci în respectarea legii. „Legislația românească e în multe privințe adaptată la normele europene, problema apare că nu se aplică, iar statul nu sancționează. De la aerul condiționat care nu e pornit, până la nerespectarea a diferite norme de siguranță. Un exemplu ar fi că în din rarele ocazii când au loc controale, angajatorii pornesc ventilatoarele cât timp sunt inspectorii de față, iar după ce pleacă le opresc din nou. Deși acelea sunt ventilatoare pentru eliminarea substanțelor toxice pentru protejarea sănătății. De multe ori, firmele preferă riscul amenzii pentru că oricum i-ar costa mai mult dacă ar vrea să se conformeze”, completează liderul sindical. „Soluții există. De la haine de lucru adaptate temperaturilor ridicate la pauze regulate ori adaptarea programului și până la folosirea aerului condiționat, dar toate acestea costă. Din păcate, mulți angajatori nu vor să achite acest cost pentru că se uită numai pe termen scurt, însă vor avea mult mai mult de pierdut pe termen lung.

Socializăm costurile, dar privatizăm profitul

De asemenea, acesta atrage atenția cu privire la dificultatea declarării unei boli profesionale – adică o boală apărută în directă legătură cu locul de muncă și cauzată de factorii fizici, chimici sau biologici specifici acelui loc de muncă.  Mulți ajung să aibă capacitatea de muncă scăzută tocmai din cauza condițiilor de lucru dificile, pentru ca la final de carieră să nu-și poată îndeplini norma, dar diferite obstacole legislative și birocratice pun în continuare piedici angajaților. Așa cum am explicat în alt materiale FANATIK, angajatorii responsabili pentru aceste boli profesionale nu suportă de obicei costurile, ci tot statul prin costurile cu sistemul medical și nu numai.

„În prezent, vedem cum locuitorii unor orașe întregi ies mai devreme la pensie cu câțiva ani, din cauza poluării excesive din zonă. Nu ar fi mai bine să venim și să evaluăm riscurile din timp și să le prevenim? Același lucru e valabil pentru orice loc de muncă, iar angajatorii să ia măsurile din timp, în direcția principiului ‘Poluatorul Plătește’”, spune Florian Marin. „Știm că pe viitor speranța de viață va crește, vom trăi tot mai mult. Atenție, însă, dacă trăiesc mai mult nu înseamnă și că voi putea munci mai mult. Degeaba purtăm aceste discuții legate de prelungirea vârstei de pensionare, cât timp noi nu vom avea capacitate de muncă tocmai din cauza condițiilor de lucru”.

Problema, în opinia sindicalistului, este că, în timp ce alte țări încep să ia măsuri încă de pe acum, noi rămânem în continuare reactivi și consideră că trebuie să ne schimbăm radical modul în care ne raportăm la problemă. „Dacă ne uităm la tendințele actuale, am putea asista la o schimbare de paradigmă. Până acum, mereu am văzut dezvoltarea ca o chestiune legată strict de creștere economică, de accesul la resurse materiale și exploatarea lor. Dar, odată cu schimbările climatice, ideea de creștere infinită să fie de domeniul trecutului, să înțelegem altfel ce înseamnă dezvoltarea”, completează acesta.