Organizația Mondială a Sănătății a aprobat un nou vaccin împotriva malariei, care va oferi țărilor sărace o opțiune ieftină și mai accesibilă pentru a combate una dintre principalele cauze de deces al copiilor din Africa.
Dezvoltat de Universitatea Oxford, vaccinul R21/Matrix-M este al doilea vaccin de acest tip recomandat de OMS, a anunțat organizația într-un comunicat de presă. Recomandarea, bazată pe datele din studiile preclinice și clinice, a arătat că vaccinul a redus cazurile simptomatice cu 75% în urma unei serii de trei doze într-un an, în zonele cu transmitere sezonieră ridicată a malariei. Rezultatele studiului clinic de fază III sunt în curs de evaluare colegială, a precizat Oxford într-un comunicat.
La un cost de 2-4 dolari pe doză, R21 este eficient din punct de vedere al costurilor, a mai declarat OMS, adăugând că se așteaptă ca vaccinul să fie disponibil până la jumătatea anului 2024. “În calitate de cercetător în domeniul malariei, visam la ziua în care vom avea un vaccin sigur și eficient împotriva malariei. Acum avem două”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Malaria este o boală care, deși vindecabilă, pune în pericol viața și este transmisă în principal prin înțepăturile anumitor țânțari. Persoanele care contractează malaria dezvoltă febră, frisoane și simptome asemănătoare gripei.
Milioane de cazuri sunt raportate în fiecare an, iar OMS a raportat un număr estimat de 619.000 decese cauzate de malarie în 2021. Aproape toate cazurile de malarie apar în Africa, iar copiii sub 5 ani reprezintă 80% dintre decesele raportate în regiune.
OMS a aprobat primul vaccin împotriva malariei, cunoscut sub numele de RTS,S, în 2021. Dar, în timp ce cererea de vaccinuri împotriva malariei este “fără precedent”, oferta de RTS,S a rămas limitată, împiedicând eforturile de prevenire. OMS, UNICEF și Gavi, o alianță globală pentru vaccinuri, au alocat 18 milioane de doze de RTS,S pentru 12 țări africane pentru perioada 2023-2025.
Institutul Serum din India (SII), care va fabrica cel mai recent vaccin R21, a declarat că a stabilit capacitatea de a produce 100 de milioane de doze anual. Institutul a fost un partener pe termen lung care a sprijinit Oxford și a fost principalul finanțator pentru studiul clinic de fază III, a precizat universitatea.
OMS a declarat că nu există dovezi care să sugereze că un vaccin este mai eficient decât celălalt, adăugând că cele două nu au fost testate în cadrul unui studiu comparativ. Anul trecut, Associated Press a relatat că Fundația Bill și Melinda Gates a pus capăt sprijinului financiar direct pentru RTS,S, afirmând că acesta are o eficacitate mai mică decât își dorea. Experții în sănătate publică au lăudat aprobarea noului vaccin, dar au avertizat că mai sunt multe de făcut în lupta împotriva malariei.
Matrix-M de la Novavax, un adjuvant care ajută la asigurarea unei protecții mai largi în vaccinuri, este un ingredient cheie în cel de-al doilea vaccin împotriva malariei. Adjuvantul, licențiat de SII pentru țările endemice, fusese testat într-un vaccin candidat de la Universitatea din Oxford înainte de pandemie, înainte ca Novavax să producă primul său vaccin comercial, vaccinul contra Covid-19.
“Novavax … este mândră de rolul … pe care adjuvantul nostru Matrix-M pe bază de saponină îl joacă în vaccinul R21/Matrix-M împotriva malariei”, a declarat John Jacobs, directorul general al companiei, potrivit Yahoo Finance.
Potrivit directorului general al SII, Adar Poonawalla, relația cu Universitatea din Oxford este anterioară pandemiei. Acesta a fost vaccinul inițial la care lucrau înainte de a trece la vaccinul contra Covid-19 de la AstraZeneca/Oxford pentru a face față pandemiei.
SII a declarat că a început deja să producă doze de vaccin R21/Matrix-M, în așteptarea lansării administrării vaccinului anul viitor. Institutul are deja 20 de milioane de doze și se așteaptă să ajungă la 200 de milioane de doze în următorii doi ani. O doză va costa mai puțin de 5 dolari, a mai precizat Poonawalla.
SII se număra printre puținii furnizori de doze de ser contra Covid-19 de pe continentul african înainte de a fi nevoit să restricționeze exporturile, la cererea guvernului indian, pentru a utiliza dozele pe plan intern. Acest lucru a afectat relația dintre țările subsahariene și cel mai mare producător de vaccinuri din lume.
De asemenea, a evidențiat o problemă și mai mare – existau puține opțiuni de producție pe continent pentru a produce doze la scară largă. Acest lucru a dus la apeluri pentru echitate în Sudul Global, care au avut ca rezultat o serie de angajamente și planuri din partea unor companii precum Pfizer, Moderna și BioNTech. Pfizer a folosit un partener existent, Institutul Biovac, pentru a produce doze în Africa de Sud. Moderna s-a angajat să deschidă o unitate în Kenya.
Deși niciunul dintre aceste eforturi nu a fost menit să răspundă nevoilor imediate ale pandemiei, ele contribuie la un efort tot mai mare de a obține mai multe doze produse pe continent. De atunci, unele eforturi s-au diminuat. BioNTech s-a angajat la un proiect în Rwanda, unde ar urma să expedieze containere de producție mai mici, precum și a discutat planuri pentru o fabrică în Africa de Sud. Această din urmă idee a fost abandonată, potrivit unor rapoarte recente.
Între timp, Fundația Mastercard a încheiat un parteneriat cu Institutul Pasteur din Dakar pentru a investi în producție în Senegal. Acest lucru va ajuta Uniunea Africană să își atingă obiectivul de a produce 60% din necesarul de vaccinuri al continentului până în 2040.
Între timp, Institutul Serum a încheiat un parteneriat cu Aspen Pharmacare pentru a produce mai multe vaccinuri. Acordul nu include vaccinul împotriva malariei, pe care Serum îl produce în India. “Parteneriatul nostru cu Aspen este foarte dornic să dezvolte acest lucru și să asigure țările din Africa: ‘Uite, începem să facem lucruri aici’. Și nu este vorba doar de Institutul Serum, ci și de alte companii… care produc și fac continentul să devină, într-un fel, puțin mai autonom”, a declarat Poonawalla.