Victorie în instanță pentru Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri nu va plăti 3,12 milioane dolari, după falimentului Băncii Române de Scont

Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, lichidator al Băncii Române de Scont, împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu, unul din investitorii ei. Conform hotărârii, omul de afaceri nu va fi obligat să plătească despăgubiri de 3,12 milioane dolari, suma pe care Vîntu e acuzat că a delapidat-o de la BRS, instituție care s-a prăbușit în 2002.

Traseul banilor pierduți de la Banca Română de Scont

Procesul a început în anul 2017, iar decizia de luna aceasta nu este definitivă. FGDB a încercat să ”forțeze” mâna judecătorilor într-un dosar pe care procurorii DNA n-au reușit să-l rezolve în decurs de 16 ani, neexistând dovezi concrete că Vîntu, omul care controla de facto Banca Română de Scont a fost și cel care a condus-o către faliment, însușindu-și banii acesteia.

”Fapta delictuală, săvârșită ca vinovăție, sub forma intenției directe, constă în delapidarea sumei de 3,12 milioane USD, bani primiți prin creditarea contului curent deschis la BRS – Suc. București, din  care o parte a fost transferată în contul …, în baza unei convenții de finanțare nr. 220/01.07.2000, dintre pârât și această societate (Imobiliar Network, fostă Gelsor); astfel, paratul și-a creat o creanță față de … de 138,8 miliarde lei vechi, sursa reală fiind patrimoniul BRS, din care, în 2003, a cesionat/novat către …, suma de 82,603,543,995 lei, prin două contracte de cesiune de creanță din 19.08.2003 și de novație din 17,09,2003”, au arătat avocații Fondului de Garantare, conform FANATIK.

”Este o motivare necoerentă”, a fost replica lui Sorin Ovidiu Vîntu, în sala de judecată.

Cum a ajuns Sorin Ovidiu Vîntu să atragă banii de la Astra Asigurări și Poșta Română

Banca Română de Scont, înființată la Brașov, în 1996, sub numele de Banca Comercială Astra, a fost deținută inițial de SIF III Transilvania și alte 38 de societăți comerciale și persoane fizice. În 1998, grupul Gelsor, deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, preia banca Astra și îi schimbă denumirea în Banca Română de Scont.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Datorită influenței pe care o avea la vremea respectivă, Vîntu reușește să convingă SIF 4 Muntenia, Astra Asigurări sau Poșta Română să-și mute depozite de peste 12,5 milioane dolari în banca lui.

În octombrie 2001, Gelsor vinde BRS către Mihai Iacob, patronul grupului Dramiral, iar directorul de atunci, Teodor Nicolaescu, începe să acorde credite unor companii utilizând banii Astra Asigurări sau cei ai Poștei Române drept garanții. Au fost acordate 257 de credite considerate neperformante, din care 10 au fost fără acoperire.

Acest lucru a dus la prăbușirea Băncii Române de Scont și la declinul companiei Astra Asigurări. În 2018, Curtea de Apel i-a condamnat pe Teodor Nicolaescu (președinte BRS) la 6 ani de închisoare, pe Răzvan Haritonovici (președinte Astra) la 4 ani de închisoare, iar Dan Săftescu (director Astra) a primit 4 ani.

Sorin Ovidiu Vîntu, vinovatul fără vină

Procurorii nu au reușit să probeze implicarea lui Sorin Ovidiu Vîntu în această schemă financiară, pentru că operațiunile au fost făcute după ce acesta ieșise din afacere.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

După plecarea din Banca Română de Scont, Sorin Ovidiu Vîntu a rămas cu o creanță de 437 miliarde lei vechi și 1,785 milioane dolari. Din această sumă, 138,8 miliarde lei vechi era trecută ca un împrumut în nume propriu, creanța fiind ulterior cedată unui offshore cipriot.

”Din acele creditări, produse prin contul bancar al paratului, deschis la BRS, care totalizează 437,1 mld lei vechi și 1.785.000 USD, suma de 139,352 mld lei vechi a fost transferata, in numele acestuia ca fiind investitor, din dispoziția numitului Sorin Ovidiu Vîntu, mandatar al pârâtului pe contul deschis la BRS al paratului, în contul curent, deschis la BRS, al Gelsor SA (138,8 mld lei vechi, potrivit celor reținute de Parchetul de pe lângă Tribunalul București in ordonanța din 11.07.2016 pronunțata in dosarul  penal nr.4169/P/2014 ). Acest fapt este confirmat si cu înregistrările contabile din evidențele Gelsor SA, unde suma de 138,8 mld lei vechi apare înregistrată cu titlu de finanțare de la parat, recunoscându-i-se, astfel, paratului un drept de creanța, având drept baza, pentru aparenta de legalitate, convenția de finanțare nr.220/01.07.2000, pe care paratul o avea încheiata cu Gelsor SA”, se mai arată în dosar, conform FANATIK.

Fondul de Garantare a încercat, fără succes, să recupereze banii de la Vîntu, pe latură civilă

În 2005, pe numele lui Vîntu a fost deschis un dosar penal pentru spălare de bani și delapidare, în cazul Băncii Române de Scont, care a fost clasat în 2016, când s-a constatat că intervenise prescripția faptei penale.

Conform ordonanței semnate de Procurorul General, din probele adunate nu rezultă acte sau fapte ilicite comise de Vîntu, finanțări succesive directe între FNI (Fondul Român de Investiții), BRS (Banca Română de Scont) și BID (Banca de Investiții și Dezvoltare) – toate controlate de Gelsor SA. Pe scurt, ”nu a fost stabilită existența și întinderea prejudiciului invocat”.

Cu toate acestea, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a încercat să recupereze pe latură civilă presupusul prejudiciu de la Sorin Ovidiu Vîntu, însă răspunsul judecătorilor a semănat cu cel al procurorilor.

Mai exact, instanța a reținut că ”nu s-a probat existența cumulativă a condițiilor pentru instituirea răspunderii delictuale în sarcina pârâtului Sorin Ovidiu Vîntu”. De asemenea, în succesiunea operațiunilor financiar contabile a cesiunilor de creanță nu s-au identificat concret fapte ilicite și nici documente pretins false.