Viktor Orban, sperietoarea din fruntea Consiliului European? „Un post politic, agățat la brelocul UE”

Modul în care premierul ungur Viktor Orban ar putea deveni, mai rapid decât se scontase, deținătorul unei demnități importante în cadrul structurilor UE a luat prin surprindere multă lume și a trezit neliniște. Deși fiecare reacție a liderului executivului de la Budapesta provoacă valuri de comentarii, politologul Cătălin Avramescu îndeamnă la calm și subliniază că funcția pe care urmează să o ocupe Orban este mai mult onorifică, pe acesta considerându-l ca fiind „agățat la brelocul Uniunii Europene”.

Cătălin Avramescu: „Viktor Orban nu va provoca un dezastru. Președintele Consiliului European este un post politic, agățat la brelocul UE!”

Totul a pornit din momentul în care actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a declarat pentru The Guardian, citat de FANATIK, că se gândește serios să candideze la vară pentru un loc în Parlamentul European. În această situație, oficialii UE vor fi nevoiți să găsească un lider interimar, începând cu luna iunie, până în iulie, când președinția Consiliului va reveni Ungariei, conform principiului rotației.

Așadar, potrivit regulilor UE, există posibilitatea ca Viktor Orban să dețină, mai devreme decât era stabilit, respectiva demnitate. Cu toate acestea, profesorul universitar Cătălin Avramescu, analist politic care l-a criticat în mai multe rânduri pe șeful Guvernului de la Budapesta, îndeamnă la o reacție calmă.

„Am citit și eu anumite previziuni legate de această schimbare, însă nu se va întâmpla niciun dezastru. Sunt lucruri simbolice. Viktor Orban va ocupa această poziție din postura de șef de Guvern, înlocuindu-l pe Charles Michel într-o postură de… director politic, dacă îl putem numi astfel. Chiar dacă va accede la această poziție, mai mult una onorifică, Viktor Orban se va regăsi în postura de a fi agățat, din punct de vedere politic, la brelocul UE”, a declarat Cătălin Avramescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

De altfel, fostul ambasador al țării noastre în Finlanda a ținut să amintească faptul că, „indiferent dacă ne place sau nu această mutare, Viktor Orban are dreptul să dețină respectiva demnitate, pentru că vorbim despre o președinție rotativă. De fapt, nu el beneficiază de acest drept, ci Ungaria, țara pe care o reprezintă, iar din acest motiv nu putem discuta despre un declin al politicii europene”.

Liderul care poate influența doar agenda de lucru

Altfel spus, fenomenul este unul cât se poate de firesc la nivelul structurilor europene: „Viktor Orban nu este ales sau numit în acest post, ci sunt respectate drepturile țării sale, iar, deocamdată, el este șeful Executivului. Ca urmare, Ungaria va deține președinția rotativă. Practic, nu este vorba despre vreo strategie sau despre un cadou special pentru liderul de la Budapesta”.

Comentatorul politic a dorit să explice clar și ceea ce reprezintă viitoarea „fișă a postului” pentru Viktor Orban, în condițiile în care aminteam anterior de rolul acestuia, unul mai mult decorativ în ansamblul mecanismelor europene.

„În mod cert, președintele Consiliului European nu dispune de pârghii foarte mari, pentru că el nu poate influența decât agenda de lucru, neavând însă puteri speciale. De fiecare dată când s-a produs o asemenea „rocadă” la președinția Consiliului, fiecare țară a profitat de ocazie pentru a pune pe agendă chestiuni care, într-un fel sau altul, erau apropiate de interesele sale”, a continuat Cătălin Avramescu.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

Amintiri de culoare din perioada președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Politologul a oferit, în acest sens, un exemplu din vremea în care țara noastră a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, un organism diferit față de Consiliul European. Este vorba despre intervalul de timp 1 ianuarie – 30 iunie 2019, iar politologul a reamintit:

„Totuși, nici în cazul României, în perioada în care a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, nu am constatat un efect special. Mai curând este vorba despre o declarație de principii. Evenimentele se petrec mai mult la nivelul retoricii, nu la cel al politicii reale. Totul seamănă cu ceea ce americanii definesc prin sintagma „bragging rights”, adică, în traducere liberă, „dreptul de a te lăuda”. Așadar, nu întrevăd nimic care să producă anumite consecințe dramatice…”.

Perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, când România a asigurat, pentru prima oară de la aderarea la UE, președinția rotativă a Uniunii Europene îi trezește și acum interlocutorului nostru o imagine plastică.  „Îmi amintesc că, la vremea respectivă, apăruse o siglă care înfățișa un steag dacic, îmbinat cu drapelele României și UE. Așa ar putea proceda și ungurii, punând acolo un honved maghiar dansând un ceardaș, care să-i enerveze pe membrii Consiliului European, dar, mai mult de atât, nu prea are ce face”, s-a amuzat Cătălin Avramescu.

Diferențele dintre Consiliul UE și cel European

Atunci când ne-am referit la România anului 2019, am specificat faptul că există mai multe diferențe majore între Consiliul Uniunii Europene și cel European. Asupra acestui aspect s-a aplecat și intervievatul nostru:

„Trebuie făcută o distincție între Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European, al cărui președinte este, în momentul de față, Charles Michel. Președintele Consiliului Uniunii Europene reprezintă o altă demnitate. Deseori apare o confuzie între aceste două consilii diferite. Consiliul Uniunii Europene este socotit drept partea superioară a legislativului, așa cum Parlamentul European reprezintă partea inferioară. Consiliul UE este, de fapt, format din miniștri”.

„Consiliul European este colegiul șefilor de stat și de Guverne care dă direcția politică a UE, la fel ca și președintele Comisiei Europene. Practic, așa cum spuneam, mai ales în cazul lui Viktor Orban, postul de președinte este unul politic, agățat la brelocul Uniunii Europene, în timp ce în cazul celălalt vorbim despre un consiliu al miniștrilor”, a punctat politologul.

Obstrucționările privind aderarea Ucrainei revin în prim-plan

Cătălin Avramescu a pedalat pe ideea legată de președinția țării vecine în fruntea unui for european. Comentatorul politic nu a ratat ocazia unei noi comparații între Ungaria și România, amintind de contextul creat în anul 2019, atunci când țara noastră a fost desemnată, conform aceluiași principiu al rotației, să dețină președinția Consiliului Uniunii Europene.

„Altfel spus, Ungaria ar fi fost oricum prezentă, doar că nu s-ar găsi în capul mesei, de unde va stabili agenda încă din timpul posibilului interimat al lui Viktor Orban. Însă Budapesta nu va alcătui nici măcar respectiva agendă de capul său. Inițial și noi am nutrit speranțe asemănătoare în momentul în care s-a făcut stema ridicolă la care mă refeream anterior, care combina steagul unui trib din Secolul I cu Uniunea Europeană. Nu exista niciun numitor comun!  În schimb, am bătut toba, iar rezultatul a fost nul…”, a mai declarat profesorul de științe politice.

În concluzie, acesta consideră că „este vorba exclusiv despre o poziție simbolică, una care revine de drept Ungariei și nu lui Viktor Orban, care nu are niciun motiv să se laude în mod special. Mai curând, consecințele vor apărea din pricina obstrucționărilor pe care observ că premierul maghiar este decis să le facă în continuare, și aici mă refer, în primul rând, la noile discuții privind ajutoarele pentru Ucraina”.

De altfel, potrivit FANATIK, nu mai devreme de finalul anului trecut, liderul pro-rus al Executivului de la Budapesta a lansat o nouă serie de piedici la adresa Ucrainei și a reafirmat că rămâne inflexibil la intenția Ucrainei de a deveni, în viitor, membră a Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, premierul maghiar rămâne singura personalitate marcantă din cadrul UE care se dovedește refractară la planurile de aderare ale Kievului. „Viktor Orban s-a așezat îndărăt împotriva întregii Uniuni Europene și probabil că, din acest punct de vedere, reacția lui va genera anumite consecințe”, a avertizat, la final, Cătălin Avramescu.