Volodimir Zelenski, confruntat cu dezbinarea națională, după doi ani de război și decizii controversate

Pe lângă incertitudinea că SUA vor trimite ajutor suplimentar Ucrainei în acest an și pe fondul disensiunilor din UE cu privire la acest subiect, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu spectrul dezbinării naționale, după doi ani de război și decizii controversate. Demiterea popularului general Valeri Zalujnîi și o lege privind mobilizarea au provocat numeroase reacții din partea societății ucrainene și a partidelor de opoziție.

Front unit, dar cu diviziuni interne

În contextul în care Ucraina este pe cale să intre în cel de-al treilea an de război, Volodimir Zelenski se confruntă cu un val de critici în țară din partea publicului larg și a principalelor partide de opoziție.

Președintele ucrainean, care începe vineri, o nouă vizită în Franța și în Germania, nu se mai poate baza pe deplin pe unitatea națională formată în primele ore ale invaziei rusești și care se destramă cu timpul. La dificultățile politice se adaugă o situație militară pe care noul comandant al armatei a calificat-o drept „îngrijorătoare”.

Foarte popularul general Valeri Zalujnâi a fost înlocuit la conducerea forțelor ucrainene de Oleksandr Syrsky, la 8 februarie. Potrivit fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, această demitere ar fi slăbit națiunea. „Pentru că, de ce are nevoie această țară pentru a-și depăși dificultățile? De unitate”, a explicat oligarhul ucrainean într-un interviu acordat cotidianului belgian L’Echo.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Demiterea politică a unui general popular

În spatele strângerii de mână ferme, a zâmbetelor de fațadă și a complicității afișate în fotografia postată de Volodimir Zelenski, plecarea comandantului-șef al forțelor armate a provocat unde de șoc în societatea ucraineană. Relația dintre cei doi s-a deteriorat treptat în ultimele luni, în special după eșecul contraofensivei din vară.

Franchețea ofițerului militar în funcție din 2021 a iritat în cele din urmă administrația prezidențială de la Kiev. În noiembrie 2023, el a declarat pentru săptămânalul britanic The Economist că, în opinia sa, războiul a ajuns „într-un punct mort” și că obiectivul stabilit de Volodimir Zelenski de a elibera rapid teritoriile ocupate de ruși nu este realist.

„Acesta este, fără îndoială, adevăratul motiv al demiterii generalului”, a declarat pentru Franceinfo Oleksi Gonciarenko, deputat din partea Solidarității Europene, partidul fostului președinte Petro Poroșenko. „A fost un comentariu foarte îndepărtat de ceea ce președintele spunea în mod public despre desfășurarea războiului”.

La aceasta se adaugă o rivalitate mai personală dintre Zelenski și Zalujnîi. Cota de încredere a „generalului de fier” a atins niveluri record de la începutul războiului: 88%, potrivit unui sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în decembrie.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În schimb, încrederea în șeful statului s-a prăbușit de la 84% la 62% în decurs de un an. Pentru deputatul Mikola Kniajițki, de asemenea membru al Solidarității Europene, plecarea generalului Zalujnîi i-a permis președintelui să se debaraseze de un viitor rival politic. „Problema nu este că Volodimir Zelenski l-a demis (este dreptul său), ci că nu a explicat motivele (…) Această demitere pare a fi rezultatul unei gelozii politice”, a comentat deputatul opoziției pe Facebook.

Deficit de forță de luptă

Această schimbare de comandant militar vine într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu un deficit major de oameni. Kievul se străduiește să găsească noi voluntari pentru a suplimenta rândurile unităților sale, care au fost decimate de lupte. Pentru a remedia această problemă, guvernul a depus un proiect de lege controversat de modificare a regulilor de recrutare, reducând vârsta minimă pentru recruți de la 27 la 25 de ani. Proiectul de lege a provocat o opoziție furioasă și dezbateri aprinse în Parlament.

Principalul punct de dispută între executiv și parlamentari se referă la durata de timp după care un soldat poate fi demobilizat. Prin acest text, guvernul propune ca un recrut care a servit 36 de luni fără întrerupere în armată să se poată întoarce la viața civilă. Totuși, după cum subliniază agenția de presă Reuters, această demobilizare nu va fi automată și va trebui să fie aprobată de comandamentul militar.

De-a lungul dezbaterilor asupra proiectului de lege în Rada, parlamentul ucrainean, opoziția a cerut claritate: „Textul prezentat de guvern rămâne evaziv și menționează demobilizarea după 36 de luni, (…) este o perioadă pur declarative”, a criticat Oleksi Gonciarenko. În opinia sa, absența unui principiu al automatismului ar putea „crea un efect demoralizator semnificativ” în rândul recruților și al soldaților deja în activitate. Dacă proiectul de lege va fi adoptat în a doua lectură și promulgat, acesta va prelungi cu un an serviciul soldaților care au luptat de la începutul invaziei rusești.

Alegerile în așteptare și uzura războiului

Reapariția diviziunilor în cadrul clasei politice nu este deloc surprinzătoare. „Nu există nicio îndoială că ne certăm și dezbatem mai mult decât la începutul invaziei”, subliniază Gonciarenko. „Așa ar trebui să funcționeze democrația. Trebuie să existe dezbateri și puncte de vedere opuse”.

Pentru Cyrille Bret, specialist francez în Europa Centrală și de Est, această secvență marchează o nouă etapă în viața politică ucraineană. „Este normal ca un conflict de o asemenea durată și de o asemenea intensitate să dea naștere la disensiuni și dezbateri politice. În Franța, în timpul Primului Război Mondial, numeroase guverne au fost răsturnate de Adunarea Națională”, amintește cercetătorul asociat la Institutul Jacques-Delors. „Cu atât mai mult cu cât nu au avut loc alegeri” (în Ucraina).

Legea marțială, care este în vigoare de aproape doi ani, a pus un capac asupra procesului democratic. Președintele a suspendat succesiv organizarea de alegeri legislative și prezidențiale, programate pentru octombrie 2023 și, respectiv, martie 2024. „Politicienii ucraineni sunt uniți, dar, evident, pe măsură ce trece timpul, diferențele de abordare devin mai pronunțate”, analizează Cyrille Bret.

Iar în cadrul societății ucrainene, acest război care se împotmolește provoacă o anumită oboseală. Atât de mult încât un număr tot mai mare de ucraineni nu mai sunt în favoarea luptei cu orice preț împotriva invadatorilor. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în noiembrie de think tank-ul american National Democratic Institute, 42% dintre ucraineni sunt în favoarea deschiderii unor discuții diplomatice cu Rusia pentru a pune capăt războiului, cu 13 puncte procentuale  mai mult decât în ianuarie 2023.

Efort dublu al UE pentru a înlocui ajutorul SUA

Uniunea Europeană va trebui să își dubleze ajutorul militar acordat Ucrainei pentru a compensa eșecul Statelor Unite, al căror nou pachet de măsuri este blocat de luni de zile în Congres, a avertizat vineri institutul german de cercetare Kiel Institute. „Este foarte puțin probabil ca Statele Unite să trimită ajutor militar suplimentar în 2024”, potrivit institutului, care compilează ajutorul militar, financiar și umanitar promis și livrat Ucrainei de la invazia rusă din 24 februarie 2022.

Potrivit datelor sale, care s-au încheiat la 15 ianuarie, Statele Unite au trimis Ucrainei un ajutor militar în valoare de 42,2 miliarde de euro între februarie 2022 și decembrie 2023, adică aproximativ 2 miliarde de euro pe lună. Uniunea Europeană a promis un ajutor militar în valoare de 49,7 miliarde de euro de la începutul războiului, dar doar 35,2 miliarde de euro au fost alocate până în prezent pentru arme și echipamente specifice, scrie Le Figaro.

Principalii donatori

„Europa va trebui să își dubleze cel puțin ajutorul militar actual dacă nu va exista un ajutor suplimentar din partea Statelor Unite”, avertizează Christoph Trebesch, care conduce echipa de la Institutul Kiel responsabilă cu monitorizarea ajutorului acordat Ucrainei. „Este o provocare, dar, în cele din urmă, este o chestiune de voință politică”, adaugă Trebesch. „Țările Uniunii Europene sunt printre cele mai bogate din lume și, până în prezent, nu au cheltuit nici măcar 1% din PIB-ul lor din 2021 pentru a sprijini Ucraina”.

Din februarie 2022, Ucrainei i s-au promis în total 265,1 miliarde de euro, dintre care 141,3 miliarde de euro sub formă de ajutor financiar, 107,5 miliarde de euro sub formă de ajutor militar și 16,3 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar. Principalii donatori sunt UE și statele sale membre (144,1 miliarde), Statele Unite (67,7) și Marea Britanie (15,7).

Totuși, și în acest caz, există o diferență mare între promisiuni și alocările efective de ajutor, în special în cazul Uniunii Europene, care până în prezent a alocat doar 77,2 miliarde de euro. Acest decalaj poate fi explicat prin faptul că fondurile deblocate de UE sunt, în general, pentru mai mulți ani.