Ziua Constituției 2022. Câți români au votat, de fapt, legea fundamentală a țării

Ziua Constituției se sărbătorește din 8 decembrie 1995, conform Legii nr. 120 din același an. Publicată în Monitorul Oficial pe 11 decembrie 1995, legea prevede ca această sărbătoare să fie tratată în mod solemn de autorități și de cetățeni.

Câte Constituții a avut România de-a lungul timpului

Printre altele, autoritățile publice și toate instituțiile statului vor arbora drapelul României și vor organiza acțiuni culturale și manifestări științifice consacrate dezvoltării democrației constituționale.

În acest an se vor împlini 31 de ani de când Constituția actuală a României a intrat în vigoare în 1991.

Potrivit anunțului oficial al Curții Constituționale a României, țara noastră a avut alte două constituții exceptând-o pe cea actuală, fiind vorba de cele din 1866 și 1923. Actuala constituție era adoptată în urma unui referendum desfășurat pe 8 decembrie 1991, la care au participat aproape 11 milioane de români.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Cum a fost votată ultima Constituție a țării

Constituția României este legea fundamentală a statului român. Aceasta reglementează principiile generale prin care statul e organizat, precum și drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și ale autorităților.

Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.

Trebuie menționat că actuala Constituție a fost revizuită în 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției, aprobată prin referendumul din 18-19 octombrie 2023, iar legea a intrat în vigoare la 29 octombrie 2003, după ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

Paradoxal, există avocați constituționaliști precum Eleodor Focșeneanu, care transmit că atât Constituția din 1991, cât și cea din 2003, nu s-ar bucura de legitimitate și nu au intrat niciodată în vigoare.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

Aceste lucruri ar fi valabile pentru au fost încălcate mai multe acte emise de Frontul Salvării Naționale în zilele Revoluției, care stipulau că ”sunt și rămân desființate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial”, adică inclusiv Constituțiile din perioada comunistă.

Mai mult, unii specialiști se plâng că Constituția din 1991 nu a fost publicată ca la carte în Monitorul Oficial, așa cum cerea legea, în timp ce Constituția din 2003 ”conține formulări ambigue sau contradictorii”. Mai mult, referendumul din 2003 a fost destul de controversat, fiind înregistrate numeroase abateri la organizarea și desfășurarea sa.

Cum au căzut ultimele încercări de revizuire a Constituției

Potrivit legii, ”revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot”.

Alianța USR-PLUS anunța în 2019, ca o primă măsură în viitorul proiect de guvernare o reformă constituțională. Până în prezent, exceptând anul 2003, nimeni nu a reușit să facă acest lucru.

De altfel, chiar în 2003 revizuirea a fost considerată ”forțată”, fiind făcută pentru că era o condiție de aderare la UE. Urnele erau plimbate atunci fără niciun control prin piețe sau acasă la oameni, pentru a atinge pragul validării la 50%. În prezent pragul necesar a fost coborât la 30%.

În 2009 Traian Băsescu și în 2013, USL, partid care dorea să-l dea jos pe Băsescu, au avut tentative de a ”reforma” Constituția, însă fără succes real. Coaliția pentru Familie a încercat același lucru în 2015, iar în perioada 2017-2019 Klaus Iohannis a încercat să modifice anumite aspecte din Constituție care privesc justiția din România.