10 ani de la a doua suspendare a lui Traian Băsescu. Demiterile eșuate, în vizorul politologilor: „Când Parlamentul anulează votul popular este esența dezastrului!”

La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, cu 256 voturi pentru, deschizând calea către un referendum care decidea dacă acesta va rămâne în funcție sau nu. Băsescu a rămas președinte, prin vot popular, iar politologul Cătălin Avramescu a vorbit despre „moda” suspendărilor nereușite în politica românească, într-un moment în care liderii AUR vorbesc despre o nouă tentativă, la adresa lui Klaus Iohannis.

Politologul Cătălin Avramescu: „Prin majoritate simplă, Parlamentul poate anula un vot popular, ceea ce reprezintă esența dezastrului!”

La începutul analizei sale asupra fenomenului suspendărilor, devenit clasic în politica noastră după cele două tentative de demitere îndreptate împotriva lui Traian Băsescu (în anii 2007 și 2012), Cătălin Avramescu a afirmat că actorii politici din România au lăsat la o parte orice ezitare și au început să exploateze la sânge defectele Constituției.

„Într-o țară normală, fiecare instituție și putere în stat are limitele sale. La noi, partidele politice, sunt „uniformizate”, în sensul în care nu mai contează cine se află la putere și cine e în opoziție, și s-au hotărât să pună mâna pe tot, de la Curtea Constituțională la Guvern și chiar la Președinție”, a declarat politologul, în exclusivitate pentru FANATIK.

Fost consilier prezidențial în perioada Traian Băsescu, Avramescu nu mai lucra la Cotroceni în momentul celei de-a doua suspendări, ci devenise, de un an, ambasadorul României în Finlanda. Cu toate acestea, își amintește perfect momentul 6 iulie 2012 și analizează ferm evenimentele, în ansamblul lor.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Profesorul de științe politice susține că întotdeauna partidele au fost încurcate de o Președinție independentă, pe picioarele sale. „Astfel, ele au speculat această greșeală de concepție a Constituției României, care permite suspendarea unui Președinte cu o simplă majoritate parlamentară. Cu alte cuvinte, este la fel de ușor să dai jos un președinte cum este să dai jos un prim ministru, ceea ce nu e în regulă, în cadrul unui sistem normal. Printr-o simplă majoritate, Parlamentul poate anula un vot popular, ceea ce reprezintă esența dezastrului!”, a precizat Avramescu.

Klaus Iohannis, posibila victimă a dispariției inhibițiilor

Politologul a făcut o paralelă între situația fostului președinte Traian Băsescu și problemele cu care se confruntă actualul șef al statului Klaus Iohannis, după ce liderii AUR și-au declarat, în mod public, intenția inițierii procedurilor de suspendare.

În acest sens, interlocutorul nostru a remarcat: „Dacă observăm și urmărim pe parcurs discursurile de la prima suspendare a președintelui Traian Băsescu, sesizăm tot ce s-a petrecut cu capotările ambelor suspendări, dar și felul în care s-a pus problema, în cazul unei eventuale suspendări a lui Klaus Iohannis. Astfel, observăm că inhibițiile au dispărut din ce în ce mai mult. Actorii politici știu că fac o nefăcută, dar începe să nu le mai pese”.

„Nu sunt un fan al președintelui actual, dar iată ce se întâmplă în privința demersului făcut de AUR. La celelalte suspendări, inițiatorii au încercat să creeze măcar o coaliție parlamentară, în baza faptul că, vezi Doamne, și Parlamentul reprezintă poporul, și că o coaliție majoritară ar putea să suprime dorința exprimată la vot”, a continuat interlocutorul FANATIK.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Avramescu susține că, în aparență, există o oarecare urmă de raționalitate, „însă ceea ce face acum AUR nu are nicio urmă de raționalitate, și asistăm la un demers pur sectar”.

„Nu s-au gândit nicio secundă să meargă în holul Parlamentului și să explice: „Domnilor politicieni, hai să facem o coaliție, pentru următorul motiv…”. Nimeni nu a făcut un asemenea lucru”, a continuat politologul.

„Guvernul Ponta a încercat ceva nemaiîntâlnit nici în Africa. A fost sfidător!”

În urmă cu 10 ani, Curtea Constituțională invalidase referendumul pentru demiterea președintelui Băsescu, la un „scor” de 6-3. Așadar, nu se poate vorbi despre o majoritate „sensibilă”. Cătălin Avramescu a reamintit contextul general din respectiva perioadă:

„La vremea aceea, atmosfera era foarte încărcată. Guvernul Ponta încercase ceva nemaiîntâlnit nici în Africa! Altfel spus, avem voturile, și apoi stablim la ce bază ne raportăm. De fapt, legislația referendumului și Constituția spun foarte clar că, inițial, trebuie stabilit numărul populației, apoi trebuie hotărât pragul pentru demitere, și ulterior se stabilește ce se întâmplă mai departe, în cazul în care s-a întrunit, sau nu, numărul necesar al voturilor. Ei bine, ei au avut niște voturi, și apoi au încercat să ajusteze numărătoarea alegătorilor, în funcție de respectivele voturi. A fost sfidător!”.

Atacul politologului a continuat, de data aceasta ținta fiind Curtea Constituțională: „Pe mine mă miră că s-au trezit trei oameni, fără cap și fără rușine, de la Curtea Constituțională, care au acceptat așa ceva! Chiar și după zece ani, rămân uimit din această cauză!”.

De asemenea, Avramescu a admis că, în cele din urmă, Curtea Constituțională a invalidat referendumul, dar că, inițial, același organ i-a oferit un termen de o lună lui Victor Ponta „să facă rost de niște voturi. În mod normal, discuția trebuia terminată în seara alegerilor. În schimb, Curtea Constituțională i-a dat undă… roz Guvernului Ponta, oferindu-i un respiro”.

Politologul susține că fenomenul a fost unul extrem de nociv, deoarece, pentru mai bine de o lună, pe perioada suspendării, România a avut parte de interimatul lui Crin Antonescu. Această perioadă a fost scăzută din mandatul oficial al șefului statului. „Altfel spus, mulți dintre noi l-am votat pe Traian Băsescu, dar ne-am trezit cu Traian Băsescu plus Crin Antonescu. Felicitări Curții Constituționale!”, a punctat profesorul universitar.

Practic, avem un sistem în care voturile sunt aruncate în coșul de gunoi, în funcție de necesitățile politice.

„Un cauciuc găurit, o anvelopă crăpată de un cui”

Am dorit să aflăm din partea partenerului nostru de dialog care sunt soluțiile pentru a feri societatea de asemenea momente, ce, în mod normal, dincolo de lupta politică, ar putea afecta credibilitatea țării pe plan internațional.

Cătălin Avramescu a oferit o imagine plastică, de ansamblu: „Toată povestea seamănă cu un cauciuc găurit, o anvelopă crăpată de un cui. Fie întreaga gaură trebuie astupată solid, fie cauciucul trebuie înlocuit. În situația noastră, actul rațional ar fi schimbarea cauciucului, în speță, a Constituției, pentru că are atâtea găuri și supape defecte…”

„Un lucru foarte grav care se adaugă Constituției este sacul cu decizii aberante, luate de Curtea Constituțională, ce au dat un sens profund deviant unor prevederi din Constituție, de asemenea, discutabile”, a continuat analistul politic.

Înapoi la scandalul milionului, cu Dan Ioan Popescu

Referindu-se la Curtea Constituțională, Cătălin Avramescu a readus în atenția publicului un episod petrecut în urmă cu mai bine de 15 ani.

„Un lucru pe care, din păcate, presa nu l-a semnalat, a fost că prima decizie ce a aruncat, dincolo de orbita normalului, discuția constituțională a fost luată în timpul guvernării lui Adrian Năstase. Pe vremea aceea nu prea auzeam de Curtea Constituțională, dar a apărut cazul lui Dan Ioan Popescu, prins cu 1 milion de euro, și care a declarat că banii îi aparțin soției sale. Erau de la coșniță…”, a rememorat interlocutorul nostru.

În anul 2011, completul de trei judecători ai Curții Supreme a decis ca Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor în cabinetul lui Adrian Năstase, să restituie suma de 1 milion de euro, pe care nu îi putea justifica. Procesul debutase în anul 2006, la sesizarea Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea Supremă.

Inițial, dosarul a fost suspendat, după ce avocații lui „DIP” au contestat la Curtea Constituțională dreptul de a confisca o parte a averii demnitarului, atât timp cât aceasta doar se prezuma la a fi ilicită.

Jurisprudența Curții Constituționale, la groapa de gunoi a politicii românești

„Avocații săi au dus cazul în fața Curții Constituționale, iar judecătorii au dat o decizie din care rezulta că o persoană plătită cu un salariu de bugetar poate strânge asemenea sume. În acel moment s-a pus frână legislației cu privire la averea necuvenită, și am fost scoși de pe orbita fiscalității europene”, consideră politologul.

Acesta este de părere că „în Europa, așa ceva este inacceptabil. La venirea inspectorului fiscal, este obligatoriu să ai acte pentru bunuri, cum ar fi mașinile de lux. Nu poți să afirmi că ai găsit o limuzină pe marginea drumului, mai ales dacă ești bugetar. Aceea a fost prima decizie de acest tip a Curții Constituționale”.

„Așadar, nu trebuie modificată doar Constituția. Este vorba și despre jurisprudența Curții, care trebuie pusă în basculantă și deșertată la groapa de gunoi a politicii românești”, a încheiat, în forță, Cătălin Avramescu.