Adevărul despre avizul negativ pe care l-ar fi primit Legea Dâncu, pro CSA Steaua. Ce s-a întâmplat miercuri

Informația apărută în cursul zile de marți, 9 mai, a stârnit vâlvă în rândul fanilor, respectiv că modificarea propusă de către senatorul PSD Vasile Dâncu, prin care CSA Steaua ar fi primit dreptul să joace în Superliga începând din sezonul viitor, ar fi fost avizată negativ de către o comisie parlamentară. Şi, astfel, din acest motiv, proiectul de lege nu ar mai putea să intre în dezbaterea plenului.

Adevarul despre aşa zisul aviz negativ pe legea pro CSA Steaua: o confuzie între două proiecte diferite

Astfel, conform informaţiilor preliminare, propunerea legislativă prin care și persoanele juridice de drept public, precum CSA Steaua, ar fi putut primi statutul de club sportiv profesionist și-ar fi încheiat prematur parcursul legislativ, fără să aducă modificarea dorită de către susținătorii clubului sportiv al armatei. Numai că informația este una incorectă, fiind rezultatul unei duble erori. În primul rând, au fost confundate două proiecte de lege diferite, chiar dacă vizează același domeniu, al sportului. Apoi sunt comise erori legate de procedura parlamentară prin care trebuie să treacă un proiect de lege.

Cauza primă care a provocat agitația din cursul zilei de marți este legată de faptul că, în ședința plenului de luni a Senatului, a fost respins un proiect de lege de completare a Legii 69/2000 privind educația fizică și sportul, adică aceeași lege pe care vrea să o modifice și Vasile Dâncu pentru a permite accesul CSA Steaua în prima ligă a campionatului românesc de fotbal.

Aviz negativ pe propunerea de modificare făcută de AUR, nu pe cea a lui Vasile Dâncu

Numai că proiectul respins de Senat nu este cel al lui Vasile Dâncu, ci unul inițiat de către un grup de parlamentari AUR – vezi foto mai jos – prin care se propunea ca primăriile să fie obligate să înființeze, în funcție de numărul de locuitori, centre sportive comunitare care să permită practicarea sportului inclusiv de către copiii din familii sărace, care urmau să fie sprijiniți cu echipamente sportive gratuite.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Cum proiectul presupune niște cheltuieli importante din partea administrațiilor locale, a primit avize negative în cascadă de la toate comisiile sesizate, iar raportul final, care a fost supus votului în plen, a fost și el negativ. Astfel, raportul de respingere a fost adoptat cu 74 de voturi favorabile, 14 împotrivă și 19 abțineri. Însă chiar și cu acest vot, proiectul celor de la AUR nu și-a încheiat parcursul și va merge la Camera Deputaților, care este forul decizional. Însă chiar dacă deputații vor avea altă poziție decât senatorii, eventuala adoptare a proiectului nu va avea niciun impact asupra CSA Steaua întrucât vizează alte aspecte decât cele la care se referă proiectul lui Vasile Dâncu.

Pe lângă cele două proiecte menționate, la Senat mai există alte trei inițiative prin care se dorește modificarea Legii educației fizice și sportului, fiecare cu subiecte diferite, precum transparența cluburilor de drept public, reglementări privind exercitarea profesiei de antrenor, instructor sportiv sau preparator fizic ș.a. Fiecare dintre ele sunt în stadii diferite de legiferare, cel mai avansat fiind proiectul AUR care și-a încheiat parcursul la Senat și urmează să fie trimis Camerei.

În ce stadiu se află, de fapt, Legea Dâncu

În ce privește proiectul lui Vasile Dâncu, care-i interesează pe cei de la CSA Steaua, nu a apărut nicio modificare esențială de la depunerea sa pe 11 mai. El se află încă în stadiul de dezbatere publică, urmând să primească avizele de la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social Și Consiliul Legislativ (termenul fixat fiind de 18 mai), precum și punctul de vedere al Guvernului.

Singurul pas înainte făcut de inițiativa senatorului PSD este primirea așa-numitei „evaluări primare”, care este făcută de către aparatul tehnic al Senatului. Această evaluare primară semnalează eventuale probleme legate de forma în care a fost redactat un proiect, nicidecum probleme de fond. De asemenea, sunt enumerate proiectele care sunt pe agenda Senatului și care reglementează același domeniu de activitate, pentru a se analiza dacă se impune sau nu dezbaterea lor concomitentă la comisii. Evaluarea primară nu are nicio forță juridică, fiind doar un instrument pus la dispoziția senatorilor pentru ca aceștia să preîntâmpine problemele legate de tehnica legislativă.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Abia după 18 mai, proiectul lui Dâncu va ajunge la Biroul Permanent care va trebui să-l repartizeze comisiilor senatoriale, în funcție de competența fiecăreia. De exemplu, proiectul AUR a avut două comisii care au elaborat în comun raportul care a fost supus votului în plen: comisia pentru tineret și sport și comisia pentru administrație publică, prima din motive evidente, iar a doua pentru că proiectul viza direct și activitatea administrațiilor locale. Pe lângă comisiile raportoare, inițiativele legislative pot fi trimise și altor comisii pentru avizare. Avizele sunt date de către comisii al căror domeniu de activitate are legături indirecte cu domeniul reglementat prin proiect. Revenind la exemplul proiectului AUR, acesta a primit avize de la Comisia de învățământ și Comisia de buget-finanțe.

Ce reprezintă, de fapt, avizul negativ: este doar o formalitate

Trebuie spus că în niciun caz un proiect nu poate fi blocat printr-un simplu aviz, întrucât acesta, indiferent de comisia pe care-l emite, este doar o opinie care este trimisă comisiei/comisiilor care trebuie să facă raportul. Mai mult, nici măcar comisia raportoare nu poate bloca dezbaterea unui proiect printr-un raport negativ, chiar și acesta trebuind supus aprobării plenului. În cel mai rău caz, comisia raportoare poate tergiversa elaborarea raportului, însă odată întocmit, acesta trebuie neapărat trimis la plen.

Un alt motiv pentru care disputa legată de statutul CSA Steaua nu este încă tranșată este cerința fixată prin Constituție ca orice proiect de lege să fie dezbătut de ambele Camere ale Parlamentului. Astfel, este exclus ca Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, să pună capăt procedurii legislative pentru un proiect, fără ca asupra acestuia să se pronunțe și deputații, același lucru fiind valabil și pentru proiectele în care primul for sesizat este Camera Deputaților. Prima Cameră sesizată exprimă doar o opinie asupra unui proiect, soarta acestuia fiind însă tranșată de către Camera decizională. În concluzie, disputa legislativă privind statutul clubului sportiv al armatei nu doar că nu a fost tranșată, nici măcar nu a început cu adevărat.