News

Amenințarea Rusiei la adresa Republicii Moldova, pe agenda UE. Adrian Cioroianu: „Bruxelles-ul pregătește un sprijin special pentru Chișinău!”

Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu comentează ajutorul pregătit de UE Republicii Moldova, la reuniunea șefilor diplomațiilor europene, de la Bruxelles.
23.03.2022 | 10:51
Amenintarea Rusiei la adresa Republicii Moldova pe agenda UE Adrian Cioroianu Bruxellesul pregateste un sprijin special pentru Chisinau
ADVERTISEMENT

În opinia istoricului Adrian Cioroianu, faptul că Republica Moldova a intrat pe lista priorităților UE este justificat de problemele pe care le întâmpină țara vecină, în contextul crizei refugiaților.

La Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului Afacerilor Externe al UE (CAE), la care a fost dezbătută și situația Republicii Moldova, țară afectată direct de efectele invaziei ruse în Ucraina. Fostul ministru Adrian Cioroianu a explicat, în exclusivitate pentru FANATIK, că „Uniunea Europeană poate ajuta mult Moldova, deoarece, dintre toate țările care au primit refugiați ucraineni, această țară găzduiește cel mai mare număr de sinistrați, raportat la propria populație”.

ADVERTISEMENT

Adrian Cioroianu: „Moldova, una dintre țările sărace din Europa, dar cu oameni primitori după invazia rusă, va avea susținere”

Adrian Cioroianu
Fostul șef al diplomației românești, Adrian Cioroianu (sursa facebook.com)

 

Informațiile referitoare la reuniunea CAE de la Bruxelles, la care a participat și ministrul de externe român Bogdan Aurescu, sunt sumare. Totuși, potrivit site-ului oficial al Ministerului de Externe de la București, discuțiile au fost purtate pe tema securității din regiunea Mării Negre și pe cea a modalităților prin care UE poate acorda un sprijin substanțial și imediat Republicii Moldova, reprezentată de șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu.

Adrian Cioroianu a explicat care este, în opinia sa, modul prin care UE poate interveni, concret, în situația din țara vecină: „Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Din păcate, această țară nu excelează în zona economică. Cu toate acestea, după cum a observat și presa internațională, deși săraci, cetățenii Republicii Moldova au fost foarte primitori”.

ADVERTISEMENT

„Evident, din acest punct de vedere, Bruxelles-ul are în vedere un ajutor pentru Republica Moldova. Nu cunoaștem, deocamdată, datele clare, dar bănuim că această susținere urmează să apară”, a subliniat fostul șef al diplomației de la București.

De altfel, de curând, președintele Franței, Emmanuel Macron cerea „atenție” din partea UE pentru Moldova, țară pe care o consideră „fragilă”.  

ADVERTISEMENT

Declarația lui Macron a survenit inclusiv după ce premierul britanic Boris Johnson declara pentru The Guardian, citat de postul Digi 24, că Moldova se află printre țintele viitoare ale Rusiei.

Refugiați Moldova
Refugiați ucraineni din Odessa, ajunși în Moldova (sursa hepta.ro)

Rezistența Mariupolului ține „Armata Roșie” la distanță de Odessa și de Transnistria

Situația tensionată din Marea Neagră, căreia i se adaugă tot mai desele alarme aeriene auzite în zona Cernăuțiului, pot crea panică în rândul cetățenilor de peste Prut. Cu toate acestea, Adrian Cioroianu susține că, momentan, situația din țara vecină nu este una alarmantă.

ADVERTISEMENT

„Sincer, nu cred că, în acest moment, putem vorbi despre un pericol real la adresa Republicii Moldova. Pe de altă parte, nici nu este limpede care este planul rușilor, în privința Odessei. Deocamdată, atât timp cât luptele se desfășoară la Mariupol, este destul de hazardat pentru ruși să se gândească la un atac asupra Odessei. Când spun acest lucru, mă refer la o agresiune care să includă și trupe terestre, nu numai bombardamente”, ne-a precizat interlocutorul nostru.

Fostul demnitar a subliniat că, atâta timp cât trupele Kremlinului bat pasul pe loc la Mariupol, iar lucrurile nu par să se schimbe de la o zi la alta, în ciuda bombardamentelor serioase pe care rușii le-au „livrat” acolo, nu putem fi siguri dacă aceștia se vor îndrepta către Odessa, și „grație” acestei manevre să se apropie ulterior de Republica Moldova sau de Transnistria.

„Deocamdată, toate acestea sunt eventualități, dar situația din teren este mai curând una statică”, a completat Cioroianu.

Referitor la ipoteza în care, până la urmă, „Armata Roșie” ar izbuti să ajungă la Odessa, iar atunci joncțiunea cu Transnistria – fapt care ar putea reprezenta un real pericol pentru Moldova – ar deveni o formalitate, fostul ministru s-a arătat sceptic.

„Nu sunt convins de acest lucru, pentru că nu am văzut semne clare ale intenției armatei ruse de a cuceri Odessa. Aș prefera să nu anticipăm, pentru că încă nu există semne, în acest sens. Revenind, însă, la reuniunea CAE, cu siguranță, au fost discutate lucruri concrete, pe care noi, deocamdată, nu le cunoaștem”, a punctat acesta.

Mariupol
Clădiri din Mariupol, locuite de civili și bombardate de rachetele rusești (sursa hepta.ro)

„Votul” inamicului, un principiu fundamental al Artei Războiului

Am dorit să aflăm și care este părerea lui Adrian Cioroianu, din punctul de vedere al istoricului, cu privire la caracteristicile campaniilor militare rusești, desfășurate de-a lungul timpului. De altfel, există asemănări între invazia din Ucraina și alte episoade consumate în istorie, deși nu toate aceste acțiuni ofensive s-au concretizat în același mod.

„Într-adevăr, se poate discuta despre o caracteristică generală, pentru că fiecare țară care atacă își dorește un „Blitzkrieg”. Pe de altă parte, această tactică poate avea succes, dacă ne referim la campania germană în Polonia, care a declanșat Cel de-Al Doilea Război Mondial, dar alteori, inamicul are și el un „vot”. În orice strategie militară, inamicul are și el un „vot”, iar acesta este un principiu în arta războiului”, a explicat intervievatul, pentru FANATIK.

Totuși, după o lună de la începutul confruntării din Ucraina, ideea de „Blitzkrieg” pare de neconceput. Din punctul de vedere al lui Adrian Cioroianu, este foarte posibil să asistăm la un război de uzură, în care rușii să încercuiască obiectivele și apoi să bombardeze diverse ținte, așa cum s-a întâmplat la Mariupol.

„Din acest punct de vedere, Mariupol intră în istorie precum orașe din Cecenia și, din păcate, din Siria. Însă, chiar și în unele dintre acele zone încă se mai desfășoară lupte, rezistența este vizibilă, iar înaintarea este relativă, deși în tot acest timp se produc bombardamente”, a adăugat Cioroianu.

Tancuri rusești
„Cavaleria” lui Putin a fost oprită din drumul spre „Blitzkrieg” de apărarea ucraineană (sursa hepta.ro)

„Timpul nu este de partea rușilor”

Istoricul – diplomat consideră că „rămâne de văzut ce se va întâmpla în eventualitatea în care Mariupolul va cădea și în cât timp va cădea. Sunt multe elemente demne de luat în seamă, pentru că timpul nu este de partea armatei ruse”.

Ofensiva „marca Vladimir Putin” continuă pe toate planurile, iar acest fenomen trezește temeri din Ucraina la Chișinău și până la București și la Varșovia. Cu toate acestea, fostul ministru de externe dorește să liniștească opinia publică, în privința forței Rusiei.

„Nu mi se pare că rușii joacă tare pe toate fronturile. Spre exemplu, recenta cerere de condamnare a lui Aleksei Navalnîi la 13 ani de închsoare era previzibilă și nimeni nu-și făcea iluzii că disidentul va fi eliberat. A fost, pur și simplu, un mesaj către cetățenii Rusiei. Sigur, decizia este menită să sublinieze ideea de mână forte, pe care Moscova a încercat să o demonstreze și în război”, a arătat istoricul.

Flota rusă
Flota rusă din Marea Neagră, un pericol iminent pentru toate țările riverane (sursa hepta.ro)

Minele din Marea Neagră, sau cum ne învață nevoia

Pe agenda discuțiilor care au avut loc la reuniunea CAE de la Bruxelles s-a aflat și evoluția situației de securitate din regiunea Mării Negre. De altfel, problema minelor lansate de Rusia în Marea Neagră a devenit arzătoare pentru România. Am fost interesați să aflăm cum poate fi tratată diplomatic situația ipotetică în care o mină scăpată de sub control ar scufunda o navă comercială, chiar în apele teritoriale românești.

Adrian Cioroianu a explicat: „Aceste chestiuni nu mai intră în sfera diplomației, ci au pătruns, în totalitate, în zona de interes a armatei. România are un singur puitor de mine (n.r navă special amenajată pentru plasarea minelor dar pregătită și pentru dezamorsarea acestora), vechi de 40 de ani. Probabil că nu ne așteptam să ajungem la o asemenea situație, dar iată că nevoia ne învață”.

Fostul ministru susține că intră în competența armatelor tuturor țărilor riverane să descopere dacă, în apele lor teritoriale, există mine scăpate de sub control. „Oricum, cel puțin teoretic, numărul lor n-ar trebui să fie atât de mare, deoarece respectivele mine nu sunt aruncate în apă precum niște sticle de plastic, pe care le ia curentul. Ele au un rol defensiv clar și trebuie să rămână exact acolo unde au fost plasate. Teoretic, este posibil să avem de a face cu mine scăpate de sub control, dar nu trebuie să ne așteptăm la un număr mare”, a conchis partenerul nostru de dialog.

Așa cum susține fostul ministru de externe, situația este imprevizibilă, fie că discutăm direct despre frontul din Ucraina sau referitor la implicațiile conflictului în toate țările din zonă.

„Nimeni nu știe ce este în mintea președintelui Putin. Nu este clar dacă se consultă sau nu cu cineva în luarea deciziilor, astfel că orice presupunere este posibilă. Dar, nu trebuie să panicăm populația, chiar dacă se poate întâmpla orice, mai ales în condițiile în care liderul de la Kremlin se simte cu spatele la zid. Însă, timpul curge în favoarea celor care se apără, nu a celor care atacă”, a încheiat Adrian Cioroianu.

ADVERTISEMENT