News

Alianța din jurul USR atacă electoratul PNL. „Nu este neapărat o nișă de oameni care nu știu să voteze”

Analiștii politici sunt de părere că principala țintă a alianței construite în jurul USR va fi chiar electoratul dur al PNL
19.12.2023 | 17:45
Alianta din jurul USR ataca electoratul PNL Nu este neaparat o nisa de oameni care nu stiu sa voteze
Opoziția și-a făcut alianță și amenință statutul PNL. Sursa foto: Facebook/ Cătălin Drulă
ADVERTISEMENT

Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat luni că vor participa la cele patru rânduri de alegeri de anul viitor sub forma Alianței Dreapta Unită. Analiștii politici sunt de părere că principala țintă a noii alianțe va fi electoratul PNL, ba chiar electoratul dur al liberalilor, încercând astfel să profite de poziția ingrată a acestora în condițiile în care PNL se va prezenta în aceste alegeri după alianța cu PSD.

Alianța Dreptei Unite și narativul „dreptei autentice”

După alegerile din 2020, ce au adus la putere coaliția de dreapta PNL-USR-UDMR, alegătorii vor avea posibilitatea să voteze o nouă coaliție de dreapta anul viitor după ce în ultimii trei ani România a fost condusă de o alianță PSD-PNL. Practic, narativul cu care noua coaliție formată din USR, PMP și FD pare că se va prezenta în fața electoratului, că ei sunt adevărata alternativă de dreapta la actuala guvernare, a fost imposibil de evitat.

ADVERTISEMENT

„Această alianță reprezintă angajamentul nostru pentru reconstrucția României și o alternativă onestă la guvernarea coruptă PSD-PNL și la extremismul AUR. Noi suntem sfârșitul sistemului infractorilor, al complicităților ascunse, al răului făcut de această coaliție PSD-PNL în ultimii ani”, a fost mesajul președintelui USR, Cătălin Drulă, un mesaj susținut și de către Eugen Tomac și Ludovic Orban, președinții PMP și Forța Dreptei.

Analiștii politici sunt de părere că, în acest context, mesajul principal al celor trei partide va merge către electoratul de dreapta, iar singurul pe care-l mai poate contesta e cel al PNL. Această strategie este favorizată și de poziția liberalilor, cei care a adus PSD-ul la guvernare și care, din poziția de partener al acestora, a ajuns să susțină o mulțime din măsurile social-democraților care au nemulțumit votanții dreptei. În plus, cu un președinte în persoana lui Nicolae Ciucă care se dovedește a fi un slab politician, PNL este și ținta cea mai facilă.

ADVERTISEMENT

„Alianța Dreapta Unită își propune să fie o ”alternativă” la actuala Coaliție de guvernare. Vrea să arate electoratului că există o forță de opoziție, democratică ce poate fi o opțiune la alegerile viitoare. Mesajele principale ale celor trei lideri, Drulă, Tomac și Orban s-au cantonat în această zonă. Ei încearcă să acrediteze ideea că reprezintă electoratul de dreapta, că au potențialul de a ocupa acest spațiu și încearcă să creeze antiteza cu PNL, să arate oamenilor că ei sunt ”adevărata dreapta” și nu PNL, cel care a făcut o Coaliție cu adversarul tradițional al electoratului de dreapta, PSD. Este o încercare normală. Forța Dreptei și PMP nu ar mai fi prins pragul. Așa, într-un vehicul cu USR, se pot salva câțiva lideri politici și pot să creeze senzația că există o opoziție democratică unită.

E o construcție care vine cu plusuri și pentru USR și pentru cele două partidulețe de 2-3%. Alianța Dreapta Unită va putea să ”prindă” electoratul nemulțumit de actuala guvernare și care conștientizează că AUR este un partid extremist. Poate obține un procent bun, de 15%. Probabil se va bate cu PNL pentru locul 3”, a declarat, pentru FANATIK, analistul politic Cristian Hrituc.

ADVERTISEMENT

Noua alianță și-a anunțat deja lista candidaților pentru alegerile europarlamentare din luna iunie, cu primele opt poziții eligibile în condițiile în care ADU ar obține însă un scor de peste 20%. Dan Barna și Vlad Voiculescu ocupă primele două poziții, iar Eugen Tomac apare pe locul trei în liste. De la Forța Dreptei, poziția a șaptea în listă este ocupată de fostul ministru Violeta Alexandru, care ar putea obține un mandat de europarlamentar în cazul în care alianța reușește un scor de cel puțin 17%, potrivit celor de la „Adevărul”.

Consultantul politic Radu Delicote este de părere că, dat fiind actualul context, cele trei partide erau, mai mult sau mai puțin, obligate să se prezinte într-o astfel de alianță. Acesta subliniază însă că principala țintă electorală a alianței va fi chiar electoratul dur al liberalilor, adică electoratul care votează informat, la fiecare alegeri cu acest partid.

ADVERTISEMENT

„Rezultanta directă nu este lupta cu PSD-ul, ci mai degrabă o luptă cu PNL. Alianța Dreptei Unite vine de fapt să ocupe spațiul electoral în lupta cu liberalii. Și cred că nișa lăsată liberă de PNL nu este neapărat o nișă de oameni care nu știu să voteze. Electoratul se împarte, de regulă, în trei tipuri: electorat dur, care va vota un partid sau un candidat indiferent de platformă, mesaj sau ce se întâmplă, electoratul hotărât, care știe ce votează, dar nu este foarte decis asupra votului și electoratul nehotărât, care în esență habar n-are și nu este neapărat conectat la evenimente și se va hotărî în ultima clipă cu cine votează, asta dacă votează.

Aici, pe cele trei cercuri cred că această alianță de dreapta merge pe electoratul foarte hotărât, poate dezamăgit de PNL. Nu neapărat electoratul care avea o serie de așteptări generice de la USR, ci mai degrabă electoratul care avea așteptări de la PNL. Aici este ironia sorții, pentru că, din perspective de cifre, PNL are mai mulți votanți decât USR în momentul de față. Adică în electoratul hotărât, care știe cu adevărat ce și-ar dori de la un partid de dreapta. Și atunci, alianța vine și ocupă fix teritoriul acesta, electoratul hotărât PNL care nu-și dorește neapărat alianța cu PSD-ul, nu se regăsește în retorica coaliției de guvernare și care trebuie totuși să fie scos la vot. Și îl scoți la vot ocupând acest spațiu”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Radu Delicote.

Dacă partidele alianței de dreapta speră să profite de contextul economic de anul viitor, atunci când vor intra în vigoare o mulțime de taxe noi pentru mediul privat, analistul politic subliniază că un procent important din electorat poate fi câștigat cu ajutorul unor hotărâri populiste, avantajul celor aflați la guvernare care deja au anunțat majorarea pensiilor cu 40% prin recalculare în luna septembrie a anului viitor.

„De cele mai multe ori am văzut în istoria electorală a României că foarte mule din sondajele de opinie au o tendință să difere cu + 5-6% în rezultatul final de vot. Atunci, acest 5-6% din electorat probabil poate fi mișcat într-o parte sau alta cu o serie de măsuri pe repede înainte sau chiar populiste.

Dar, la nivel de percepție, de mesaj – ADU vine să coaguleze electoratul de dreapta dezamăgit de PNL, sau care nu era hotărât dacă să voteze cu PNL sau cu USR, sau care putea să fie inclusiv dezamăgit inclusiv de USR-ul din 2020”, a mai precizat Radu Delicote.

Disensiuni ideologice și fără un candidat la Cotroceni

Negocierile pentru formarea acestei alianțe durează deja de mai multe luni, iar Ludovic Orban spunea în vară că, pentru a avea șanse în viitoarele alegeri, o alianță ar trebui lansată cu cel puțin șase luni înaintea acestora. Astfel, se pare că anunțul celor de la USR, PMP și FD a venit fix cu șase luni înaintea alegerilor europarlamentare, însă analiștii politici subliniază că acest anunț arată unele lipsuri de comunicare.

„Am văzut însă un proiect politic pornit cam în pripă. Sunt elemente mici care arată că lucrurile s-au precipitat și cei trei lideri nu au pregătit prea bine acest eveniment. Nu am văzut o siglă a acestei construcții, nu am văzut un slogan central, nu am văzut pe pupitrul vorbitorilor măcar cele trei sigle ale partidelor componente. Deși se știe demult despre negocierile între cele trei partide, pare că a fost un eveniment organizat pe repede înainte. Când trebuie să impui în percepția publică cât mai repede sigla și numele alianței, nu poți să ratezi chiar momentul principal de lansare, când ai toate televiziunile.

Mai există încă un aspect, nu știm încă dacă din punct de vedere juridic, Tomac poate angaja PMP într-un act oficial de constituire al acestei Alianțe. Deocamdată, ștampila e la Cristi Diaconescu și să nu avem o surpriză, să vedem că președintele din acte al PMP se opune acestei alianțe”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Cristian Hrituc.

Analistul este de părere că un alt hop pe care această construcție trebuie să-l treacă este armonizarea unei poziții pe partea de valori, acolo unde există tensiuni în ceea ce privește poziția față de căsătoriile gay. Deja acest subiect a făcut o victimă în USR, Elena Lasconi, care era pregătită ca locomotivă a partidului fiind trecută imediat în linie secundă după ce a declarat că a votat pentru familia tradițională la referendumul pentru familie.

„Principalul hop pe care îl vor avea cele trei partide, USR; PMP, FD este armonizarea pe subiectul ”referendumul pentru familie” pro-contra. Sunt câteva clivaje ideologice între cele trei forțe și adversarii probabil îi vor ține cât mai mult în zona asta. Alianța trebuie să arate că are soluții la problemele de pe agenda populației: nivel de trai, creșterea inflației, creșterea deficitului. Dacă vor avea soluții și vor reuși să implementeze în percepția oamenilor că pot schimba lucrurile în bine, atunci își vor atinge obiectivul”, a mai precizat politologul Cristian Hrituc.

Deja aceste diferențe par să dea naștere unor atacuri chiar din interiorul USR. Europarlamentarul Vlad Gheorghe, care a criticat actuala conducere a USR și în trecut, spunând acum că USR abandonează prin această alianță cu PMP și Ludovic Orban toate valorile pe care le-a reprezentat începând cu 2016. „Azi vedem o noua alianță doar că fără criteriile de integritate. Cuvântul “penali” a devenit tabu. A apărut “lupta cu securiștii” în schimb. DNA câteodată e bun, altă dată nu e. Conducerea actuală a USR, cinci inși practic, sacrifică orice pentru un loc în parlament, o imunitate. USR e vândut la piese, doar actele sunt păstrate”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Analistul politic Radu Delicote este de părere că, deși aceste subiecte vor ocupa uneori agenda politică și vor da muniție electorală adversarilor, în final ele nu vor conta în lupta electorală din 2024, adică nu vor constitui subiectele importante pentru electorat în anul viitor.

„Nu cred că acest lucru va conta. Nu sunt subiecte relevante astăzi pentru retorica electorală. Ele vor fi folosite pentru a ține ocupată agenda electorală, un tenis de comunicare între doi-trei actori politici, dar nu este o temă relevantă”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Delicote.

Un alt subiect unde alianța trebuie să ofere un răspuns este candidatul la prezidențiale. Însă atât liderii celor trei partide, cât și analiștii politici sunt de părere că acest subiect nu este unul urgent pentru această perioadă, potențialul candidat urmând a fi stabilit mult mai târziu.

„Cred că abia după europarlamentare vom vedea cu adevărat ce candidați vor avea partidele pentru locale. Aceste europarlamentare vor putea aduce schimbări în conducerile partidelor, reconfigurări și alianțe electorale noi. Un scor prost pentru PNL și PSD la aceste europarlamentare poate duce ori la o alianța electorală, cele două partide să candideze împreună la alegerile locale sau poate duce la războaie interne și schimbarea liderilor.

În ceea ce privește alianța dreptei, momentan, niciun lider din această alianță nu are profilul, notorietatea și doza de încredere necesară pentru a candida și a intra în turul doi. Dar, poate vor adopta un candidat de împrumut”, a mai declarat Cristian Hrituc, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT