Aliații Iranului atacă în haită Occidentul. Biden, între nevoia de a răspunde ferm și evitarea escaladării în Orientul Mijlociu

Aliații Iranului atacă Occidentul. Din Iordania până în Liban, trecând prin Marea Roșie, atacurile asupra intereselor americane și europene se înmulțesc. Tensiunile cresc în Orientul Mijlociu după ce Washingtonul a promis că va răspunde la un atac cu drone lansat de militanți susținuți de Iran, care a ucis trei soldați americani.

Întreaga regiune, pregătită pentru violențe

Conflictele din întreaga regiune au escaladat dramatic de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie. Dar prevestesc acestea un conflict mai amplu?

Atacul de duminică, despre care oficialii americani spun că a fost lansat la o bază din Iordania de către un grup susținut de Iran, de peste graniță, din Siria, a avut loc în timp ce o coaliție navală condusă de SUA luptă împotriva rebelilor houthi în Marea Roșie.

Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat valuri de rachete din Liban, iar Israelul a ripostat. Războiul din Fâșia Gaza dintre Israel și Hamas – soldat cu zeci de mii de vieți pierdute și care a declanșat o catastrofă umanitară – continuă implacabil. Întreaga regiune este acum pregătită pentru noi violențe.

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

Biden promite represalii

Într-un discurs rostit după atacul din Iordania, președintele american Joe Biden a dat vina în mod direct pe „grupurile militante radicale susținute de Iran care operează în Siria și Irak” și a promis represalii „la momentul și locul pe care le vom alege”.

Iranul neagă implicarea directă, afirmând că grupurile din regiune „nu primesc ordine de la Teheran în deciziile sau acțiunile lor”. Un conflict direct între Iran și SUA a amenințat să izbucnească de multe ori în ultimele decenii, dar a fost evitat de ambele părți, scrie Politico.

Republicanii vor un răspuns devastator

Cu toate acestea, rivalii politici interni ai lui Biden atrag atenția că au avut loc peste 160 de atacuri asupra trupelor americane de la începutul asaltului Israelului în Fâșia Gaza și acuză Casa Albă că nu face suficient pentru a descuraja Teheranul.

„A lăsat trupele noastre să fie niște ținte ușoare”, a susținut senatorul republican Tom Cotton. „Singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forțelor teroriste iraniene, atât în Iran, cât și în tot Orientul Mijlociu”, a spus el. Cu toate acestea, atunci când au fost la putere, atât republicanii, cât și democrații s-au ferit să lanseze o confruntare directă cu Iranul.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Trump, mână mai fermă?

Fostul președinte Donald Trump, care este favorit pentru a obține nominalizarea Partidului Republican pentru a-l învinge pe Biden, a amenințat că va ataca Iranul în timpul președinției sale, dar nu a făcut-o niciodată – în schimb, a lovit Teheranul cu sancțiuni, inclusiv pe mandatarii săi regionali.

Cu toate acestea, Trump a ordonat un atac aerian la Bagdad în 2020 care l-a ucis pe Qasem Soleimani, comandantul Forței Quds, o divizie a Gardienilor Revoluției iranieni, responsabilă de operațiuni militare extrateritoriale și clandestine. Teheranul a amenințat cu un răspuns masiv, dar în cele din urmă s-a retras de pe marginea escaladei.

Teheranul, o nucă greu de spart

Unii politicieni de la Washington spun că Biden ar putea fi mult mai ferm cu Iranul. Cu toate acestea, Heloise Fayet, cercetător la think tank-ul IFRI din Paris, a declarat că este puțin probabil ca SUA să lovească direct Iranul, cu excepția cazului în care se poate dovedi că Teheranul a ordonat atacul.

„Răspunsul din partea SUA va fi probabil lovituri asupra partenerilor Iranului”, a spus ea. Aceasta a fost, de asemenea, evaluarea lui Andrew Borene, fost oficial al serviciilor de informații americane și director de securitate globală la firma de informații Flashpoint.

„Calculul riscurilor care implică un război cu Iranul în sine nu va fi ușor și trebuie să includă evaluări ale oricărei capacități nucleare iraniene împreună cu următoarele mișcări ale regimului de la Teheran”, a declarat Borene. „De asemenea, va cere evaluarea pozițiilor partenerilor și aliaților Americii în regiune, cum ar fi Arabia Saudită, Iordania, Turcia, Israel și Egipt”.

Va fi susținut Washingtonul de aliații săi?

În afară de Marea Britanie, care este întotdeauna loială, puțin probabil. Există un consens din ce în ce mai mare asupra faptului că, în lipsa unei strategii comune și având interese divergente în regiune, aliații europeni ai Washingtonului nu se vor implica activ.

„Nu există niciun apetit în rândul țărilor europene pentru un conflict major cu Iranul în Orientul Mijlociu”, a declarat Fayet. „Europa ar trebui să fie îngrijorată, dar este dificil să gestioneze acest lucru în același timp cu războiul din Ucraina, așa că este probabil ca europenii să lase SUA să rezolve singure aceste probleme”.

Europenii se implică, dar…

Aceasta nu înseamnă că aliații europeni nu se implică într-un fel sau altul. Italia, Germania, Belgia și alte țări UE au promis să trimită nave pentru a patrula în Marea Roșie, iar miniștrii de externe ai țărilor membre se vor întâlni la 19 februarie pentru a discuta despre o misiune UE în regiune.

Franța are două nave militare în zonă, Alsace și Languedoc – care a tras rachete pentru a doborî dronele rebelilor Houthi. Cu toate acestea, navele nu participă în mod oficial la Operațiunea Prosperity Guardian condusă de SUA în Marea Roșie.

Statele Unite și Marea Britanie au efectuat mai multe lovituri pe uscat împotriva rebelilor Houthi și și-au rezervat dreptul de a lua măsuri suplimentare în cazul în care petrolierele și navele container care folosesc această cale navigabilă aglomerată continuă să fie hărțuite. La începutul acestei luni, președintele francez Emmanuel Macron a declarat reporterilor că Parisul nu s-a alăturat acestor atacuri pentru a evita „escaladarea”.

Ce înseamnă această criză pentru energie?

Marea Roșie este una dintre cele mai importante căi maritime din lume pentru transporturile de petrol și gaze, dar până în prezent impactul asupra piețelor energetice a fost limitat – chiar dacă marile firme de transport maritim au ordonat navelor lor să ocolească zona.

Cu toate acestea, sâmbătă, un petrolier deținut de multinaționala Trafigura a fost incendiat după ce a fost lovit de o rachetă a rebelilor Houthi în timp ce transporta combustibil rusesc nafta. Deși echipajul nu a fost rănit, iar nava a fost escortată până într-un port sigur, incidentul a subliniat pericolul tot mai mare pentru piețele energetice și ar putea convinge alți operatori să evite zona.

O opțiune mai radicală pentru Iran ar fi închiderea Strâmtorii Ormuz – care leagă Golful de Oceanul Indian și care reprezintă aproximativ o cincime din traficul global de petrol.

Martin Kroger, șeful Asociației germane de transport maritim, a declarat că o astfel de mișcare ar avea consecințe profunde pentru energia europeană și globală: „O mare parte din traficul de energie pe mare trece prin această strâmtoare, astfel încât impactul ar fi destul de sever”.

De ce sunt afectate livrările de alimente?

Evitarea recentă a Mării Roșii de către navele de marfă are un impact mai imediat asupra fructelor și legumelor. Spre deosebire de petrol și gaze, produsele agricole perisabile nu pot fi redirecționate cu ușurință în jurul Capului Bunei Speranțe, ceea ce adaugă până la trei săptămâni la timpul de tranzit.

Acest lucru înseamnă că produsele proaspete riscă să fie alterate în drumul spre Europa, potrivit lui Marco Forgione, director general al Institutului de Export și Comerț Internațional, care a avertizat că, dacă conflictul continuă, acesta va „distruge economia alimentară în sens mai general” și ar putea afecta aprovizionarea continentului cu diverse produse, de la carne la ceai și cafea. Deosebit de afectate sunt națiunile mediteraneene precum Italia, Grecia și Cipru, care au beneficiat anterior de accesul rapid la Canalul Suez.

Ar putea SUA să adopte o poziție mai dură?

În timp ce amploarea și ținta răspunsului promis de Biden nu sunt încă clare, orice acțiune unilaterală va atrage probabil reacții din partea aliaților cheie din Orientul Mijlociu, care se tem de declanșarea unui război regional. Arabia Saudită a făcut presiuni pentru moderație în relațiile cu Teheranul și se teme de costul economic al instabilității regionale.

Turcia, un aliat cheie al NATO, a denunțat campania Israelului în Gaza, în timp ce președintele Recep Tayyip Erdogan a acuzat Marea Britanie și SUA că încearcă să transforme Marea Roșie într-o „mare de sânge”.

„Turcia nu vrea să fie atrasă în acest conflict pentru că are o graniță comună cu Iranul”, a declarat Selin Nasi, cercetător invitat la Institutul European de la London School of Economics. „Dacă SUA, în calitate de principal aliat în NATO, se implică direct în acest conflict militar, atunci Turcia trebuie să aleagă o tabără, iar acest lucru va însemna că este mai greu să mențină o abordare echilibrată – așa cum a făcut-o în cazul războiului din Ucraina”.

SUA trebuie să restabilească descurajarea

Provocarea pentru Biden este cum să riposteze fără a risca o escaladare din partea Iranului și a partenerilor săi din regiune. În schimb, a nu face nimic – mai ales după ce a declarat că va răzbuna moartea celor trei soldați americani – l-ar lăsa vulnerabil la o acuzație de slăbiciune din partea lui Trump.

„Conducerea Iranului calculează probabil că Statele Unite vor fi reticente în a răspunde cu fermitate într-un mod care ar risca o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu și ar declanșa conflictul la nivelul întregii regiuni pe care administrația Biden a încercat admirabil să îl prevină în ultimele trei luni”, a declarat Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofițerului național de informații al SUA. Dar este posibil ca SUA să fie nevoite „să întreprindă un răspuns mai amplu pentru a restabili descurajarea”, a adăugat el.